Managerul Bibliotecii Județene ‘Gheorghe Șincai’ din Oradea, Ancuța Șchiop, propune reunirea fondurilor de carte din bibliotecile primăriilor și cele școlare, printr-o inițiativă legislativă care să permită organizarea unei singure biblioteci în fiecare comunitate.
Recomandarea vine după ce instituția condusă de ea a devenit una dintre cele mai moderne din țară, iar în aproximativ 60 de comunități bihorene cărțile rămân nevalorificate, în spații abandonate.
Potrivit acesteia, comasarea fondurilor de carte ar reda accesul la lectură unui număr mai mare de oameni.
‘Propunerea noastră, pe care am discutat-o mai demult cu doamna ministru Deca (fost ministru al Educației – n.r.), este să comasăm cele două fonduri de carte existente în majoritatea comunităților – cel din școli și cel din bibliotecile publice – și să se creeze un cadru legislativ care să permită gestionarea lor comună. Astfel, am putea avea, în fiecare comunitate, o singură bibliotecă, deschisă atât copiilor, cât și populației adulte. Este o viziune pe care o considerăm realistă și care ar aduce un plus în gestionarea fondului de carte în mediul rural’, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, Ancuța Șchiop.
În ultimii ani, activitatea bibliotecilor din județ s-a îmbunătățit considerabil, în special în urma proiectului de modernizare integrală a Bibliotecii Județene și a altor 29 de biblioteci publice, finalizat în octombrie 2025. Investiția, de aproximativ 28 de milioane de lei, a fost realizată prin PNRR, cu sprijinul Consiliului Județean Bihor.
Considerată un model de referință la nivel național, Biblioteca Județeană dispune de un sistem digital integrat, cu fond de carte etichetat RFID, împrumut și returnare automată, inclusiv prin lockere accesibile non-stop.
Instituția oferă, de asemenea, spații de lectură și educaționale, studio de podcast, librărie și cafenea.
Modernizarea celor 30 de instituții a permis diversificarea activităților, bibliotecile devenind și spații de educație și formare. În comunitățile respective se organizează inclusiv cursuri pentru dezvoltarea competențelor digitale de bază.
În prezent, Bihorul are 42 de biblioteci publice active: cele 30 modernizate prin proiect și alte 12 care dispun de o persoană desemnată, un program de lucru și un fond de carte accesibil publicului.
În celelalte 58 de unități administrativ-teritoriale există colecții de carte atât în bibliotecile publice aflate în subordinea primăriilor, cât și în cele școlare, coordonate metodic de Casa Corpului Didactic. În multe cazuri, însă, volumele din bibliotecile primăriilor sunt doar depozitate, fără ca oamenii să aibă acces efectiv la ele.
‘În majoritatea comunităților avem un angajat al primăriei care are în atribuții și gestionarea acelui fond de carte. Dar, pentru că postul principal și locul lui de muncă este în primărie și, de multe ori, au foarte încărcată fișa postului cu atribuții din cadrul primăriei, bineînțeles că e puțin timp sau se ajunge rar pe la bibliotecă’, a explicat Ancuța Șchiop.
Ea consideră că reunirea colecțiilor școlare și publice ar permite folosirea mai eficientă a cărților și organizarea unui serviciu accesibil tuturor membrilor comunității. Pentru aceasta ar fi nevoie de un cadru legislativ care să permită administrarea comună a fondurilor și amenajarea unor spații corespunzătoare.
‘Gândul nostru e acesta: să ajungem să avem un cadru legislativ care să ne permită să punem laolaltă toată cartea dintr-o comunitate, într-un loc luminat, aerisit, încălzit și cu un om care să-l deschidă măcar o dată pe săptămână. Și atunci suntem convinși că e un început’, a declarat managerul.
Primarul comunei Cherechiu, Niri Alexandru, a declarat, pentru AGERPRES, că inițiativa comasării ar fi binevenită, în condițiile în care multe administrații locale nu au personal și resurse pentru a le gestiona.
Edilul spune că în comună există un fond de carte vechi, depozitat într-o încăpere din fostul sediu al CAP-ului, care nu mai este utilizat, deoarece primăria nu are bibliotecar și nici personal disponibil pentru această activitate.
‘Avem o bibliotecă, dar nu este folosită. Cărțile sunt foarte vechi, chiar din perioada regimului trecut, iar în primărie nu avem nici bibliotecar, nici oameni pe care să-i putem desemna pentru această activitate. În încăperea din fostul sediu al CAP-ului nu merge nimeni acolo. Pur și simplu nu avem personal și nici resurse financiare; trebuie să reducem cheltuielile și să ne descurcăm cu banii pe care îi avem’, a declarat Niri Alexandru.
O altă soluție pentru comunitățile mici ar putea fi, conform Ancuței Șchiop, bibliotecile modulare, un model întâlnit în unele țări nordice, care permite accesul la carte fără a necesita personal permanent. Acestea sunt module preechipate, conectate la internet și la baza de date a Bibliotecii Județene. Cititorii intră pe baza permisului de bibliotecă, își aleg volumele, iar împrumutul și returnarea sunt înregistrate automat.
‘Primăria, în loc să-și facă o clădire în care să pună rafturi, cumpără un modul preechipat, dotat, și numai îl conectează la internet, iar acesta se conectează direct cu baza de date de aici’, a explicat ea.
Modulele ar putea avea colecții de 5.000, 10.000 sau 15.000 de volume, în funcție de dimensiunea și nevoile comunității.
Biblioteca Județeană intenționează să analizeze posibilitățile de finanțare pentru implementarea acestui model, inclusiv prin viitoare programe dedicate digitalizării bibliotecilor.
‘Ne gândim că Ministerul Digitalizării, cel care a gestionat și primul apel prin care a fost modernizată și Biblioteca Județeană, va avea în perioada următoare fonduri disponibile pentru biblioteci și sperăm să poată fi cuprins și acest tip de dotare în viitorul apel pentru biblioteci’, a conchis Ancuța Șchiop.
