Bibliotecile din județul Neamț refuză să se ‘predea’ în fața inteligenței artificiale, dar pentru a ține pasul cu vremurile, acestea au integrat tehnologia în lista de servicii pe care le oferă publicului.
De altfel, județul Neamț este singurul din țară care a reușit să acceseze două proiecte pentru modernizarea și digitalizarea bibliotecilor, prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Foto: (c) Gabriel Apetrii/AGERPRES
Directoarea Bibliotecii Județene ‘G. T. Kirileanu’ Neamț, Mihaela Mereuță, a declarat, pentru AGERPRES, că cele două proiecte proiecte însumează circa 6,2 milioane de lei și au fost implementate în biblioteci din 45 de localități, ceea ce înseamnă mai bine de jumătate din unitățile administrativ-teritoriale din județ.
Biblioteca Județeană ‘G. T. Kirileanu’ este o instituție cu profil enciclopedic ce acoperă o gamă largă de servicii: lectură publică, informare, referințe și informații bibliografice, dar și digitizarea documentelor, în special cele din colecțiile speciale. Pe lângă serviciile de lectură, biblioteca județeană funcționează ca un hub cultural, informațional și educațional, desfășurând activități de formare și dezvoltare personală dar are și un rol de coordonare a bibliotecilor teritoriale.
Foto: (c) Gabriel Apetrii/AGERPRES
Pe de altă parte, în județul Neamț există circa 70 de biblioteci publice, deși sunt 83 de UAT-uri, iar legea prevede expres că în fiecare trebuie să existe o astfel de instituție.
Foto: (c) Gabriel Apetrii/AGERPRES
‘Clădirile și colecțiile de carte există, dar principala problemă este că anumite UAT-uri nu vor să angajeze bibliotecari. O parte din personal s-a pensionat sau s-a retras pe caz de boală, iar posturile au rămas blocate sau nu se dorește ocuparea lor’, spune Virgil Cojocaru, cel care coordonează activitatea bibliotecilor din județ și deține un master-trainer obținut prin Banca Mondială.
Astfel, unii dintre primari, puțini la număr, ce-i drept, spun că au alte priorități în localitățile respective decât bibliotecile. Totuși, cei mai mulți dintre edili s-au implicat pentru a dezvolta bibliotecile locale.
Foto: (c) Gabriel Apetrii/AGERPRES
‘Unii primari au prins curaj și au văzut că se poate, ba chiar au început să sprijine inițiativele, dezvoltând proiecte din ce în ce mai mari. (…) Totul depinde de managementul local și de percepția autorităților față de necesitatea bibliotecii’, explică Virgil Cojocaru.
În ceea ce privește adresabilitatea bibliotecilor, în special a celor din mediul rural unde apare o depopulare și o îmbătrânire a locuitorilor, reinventarea serviciilor a făcut ca acestea să renască la rândul lor.
‘Totuși, situația din județul Neamț este una fericită, datorită efortului bibliotecii județene și a colegilor bibliotecari din rural, care sunt extrem de dedicați. Bibliotecile s-au reinventat. Nu ne mai putem baza doar pe împrumutul de carte tradițional. Am diversificat serviciile și am implementat proiecte care acoperă o sferă largă de nevoi, de la educație non-formală și ecologică la competențe digitale și IT, dezvoltare personală și antreprenoriat precum și alte proiecte cu finanțare externă’, precizează directoarea Bibliotecii Județene ‘G. T. Kirileanu’ Neamț, Mihaela Mereuță.
***
Foto: (c) Gabriel Apetrii/AGERPRES
Și pentru că am dorit să vedem cum stau lucrurile în realitate, mai ales în mediul rural, am ajuns în localitatea Tazlău, aflată undeva la granița cu județul Bacău. Aici am găsit-o pe bibliotecara Adriana Boboc, alături de opt copii, pregătindu-se să plece la un concurs de șah programat la Iași.
Copiii au învățat ‘sportul minții’ chiar la biblioteca locală, unde se desfășoară și alte activități pentru toate vârstele.
Foto: (c) Gabriel Apetrii/AGERPRES
De altfel, Biblioteca ‘I. I. Mironescu’ Tazlău este mai degrabă un hub cultural și asta datorită dedicării bibliotecarei Adriana Boboc sprijinită necondiționat de primarul Ion Nechita.
‘Viața este ‘la infinit’ într-o bibliotecă. Pentru că, la sate, este singurul loc unde copiii se adună pentru a face activități extrașcolare. Școala are activitățile ei în timpul anului școlar, dar după ce se termină orele de curs, copiii nu mai au unde merge să participe la alte activități. Deci biblioteca nu mai este doar un raft cu cărți, deși copiii citesc. Și chiar citesc foarte mult. Avem în fiecare an un buget pentru achiziția de carte. Copiii, în timpul anului, își scriu pe o listă cărțile pe care și le doresc, și așa facem achiziția. Adică nu cumpărăm cărți care să rămână prăfuite pe un raft, ci cumpărăm cărți pe care ei și le doresc să le citească’, declară bibliotecara Adriana Boboc.
Foto: (c) Gabriel Apetrii/AGERPRES
La biblioteca din Tazlău sunt organizate și cursuri de programare iar copiii de aici au reușit în urmă cu doi ani să se claseze pe primul loc în finala națională a concursului ‘CODE Kids’. De asemenea, sunt organizate cursuri de educație financiară, șah sau de chitară.
Instituția a beneficiat și de un proiect de digitalizare prin PNRR.
Foto: (c) Gabriel Apetrii/AGERPRES
‘Chiar acum am încheiat un proiect prin PNRR, prin care biblioteca a fost dotată cu imprimantă 3D – și să vezi într-o bibliotecă la o comună o imprimantă 3D este un lucru extraordinar – tablete, calculatoare, tablă inteligentă, aparat foto inteligent, imprimantă multifuncțională color. Iar în cadrul acestui proiect, 120 de cetățeni din comuna Tazlău, cu vârsta peste 16 ani, au beneficiat de acest curs de competențe digitale de bază. Asta în ideea de deschidere spre platformele online și logare la diverse site-uri și aplicații guvernamentale de care trebuie să beneficieze fiecare cetățean. Este foarte important acest pas’, spune Adriana Boboc.
Foto: (c) Gabriel Apetrii/AGERPRES
Și, totuși, ce viitor are o bibliotecă rurală, în contextul dezvoltării inteligenței artificiale și accesului tot mai facil la astfel de mijloace?
Foto: (c) Gabriel Apetrii/AGERPRES
‘Biblioteca este viitorul! Pe perioada verii, câți copii din rural pleacă într-o tabără sau concediu cu părinții? Spre zero, sau merg o săptămână și se întorc. Păi ce fac copiii aceia pe perioada verii? Biblioteca vine în sprijinul lor. Spre exemplu, acum am câștigat un alt proiect, se numește ‘Biblioteca din Parc’, unde vom face un picnic pe perioada verii, pe pături, citind o carte sau lucrând manual. Avem activități pentru copii începând cu vârsta de la doi ani și până la cei mai vârstnici’, susține cu tărie Adriana Boboc.
Și primarul comunei Tazlău, Ion Nechita, crede în viitorul bibliotecilor rurale, dar cu o condiție esențială.
Foto: (c) Gabriel Apetrii/AGERPRES
‘Bineînțeles că are viitor, dacă ne adaptăm la provocările timpurilor și ne modernizăm, transformăm, deschizându-ne și spre alte domenii, nu doar rămânând un simplu loc în care lecturăm. Facem raport și la tradiții, avem și o șezătoare, aici se învață și se discută și despre obiceiuri și datinile noastre, implicându-ne în sărbătorile comunei, de iarnă și ale portului popular, dar deschizându-ne spre tehnologie și inteligența artificială. Aici e cheia: să devenim un mediu deschis și prietenos în care fiecare copil, pentru fiecare om, poate să găsească atât informații și mediu de socializare și de lectură, cât și deschiderea spre cunoaștere și dezvoltare personală’, subliniază primarul Ion Nechita.
***
La doar câțiva kilometri distanță de Tazlău, în comuna Rediu, găsim un exemplu la polul opus, unul dintre puținele din județul Neamț. Aici, biblioteca din comună este închisă de mai bine de 15 ani.
Primarul Vasile Motfolea nu are prea multe explicații și pune situația doar pe lipsa banilor.
‘Motivul? Finanțarea lipsă’, spune, sec, primarul Vasile Motfolea.
Întrebat cum, totuși, de zeci de primari nemțeni au găsit fonduri atât pentru a angaja bibliotecari dar și pentru fondul de carte, edilul vine cu o explicație: ‘Păi dacă n-am bani, de unde să pui fond de carte? Depinde de fiecare comună care are bani, care au interesul să le pună acolo personal. Eu am interesul, dar dacă n-am bani? Sunt nevoit să asigur la elevi transport, profesori, abonamente, deplasări, să le faci condiții, să le asiguri motorină, șoferi, bani’.
Cât despre fondul de carte, sau ce a mai rămas în bibiloteca închisă de mai bine de 15 ani, primarul Vasile Motfolea spune: ‘Cărțile alea îs vechi de atâția ani, nu pun mâna copiii pe ele. Au infecții’.
***
Analizând la modul general, directoarea Bibliotecii Județene ‘G. T. Kirileanu’ este totuși optimistă în privința viitorului bibliotecilor din localități.
‘Viitorul bibliotecilor este direct legat de viitorul comunităților. O comunitate se dezvoltă prin educație și cultură. Suntem mândri că biblioteca atrage un public divers. De la preșcolari, pe care îi învățăm de la vârste fragede să citească și să participe la ateliere, până la tineri și adulți. Copiii participă la ateliere de desen unde asimilează texte prin artă, de scriere creativă, înțelegere de text și jocuri de rol. Sălile noastre de lectură sunt pline. Chiar și în timpul restricțiilor pandemice, publicul adult a venit să împrumute cărți în condiții de siguranță. Toate aceste activități moderne – ateliere, hub-uri digitale – au mereu în spate un suport documentar: recomandări de lectură și acces la cartea tipărită. Fără acest parteneriat între bibliotecă, școală, administrație și familie, nu ne-am putea dezvolta’, a conchis directoarea Bibliotecii Județene ‘G. T. Kirileanu’ Neamț, Mihaela Mereuță.
