Biblioteca din comuna Osica de Jos, distrusă complet de un incendiu în decembrie 2018, care a mistuit Căminul Cultural în care funcționa și cele aproximativ 7.000 de volume pe care le adăpostea, și-a redeschis porțile într-un spațiu nou, cu peste 11.400 de cărți, mobilier nou și activități care atrag copiii și adulții din localitate.
Reclădirea bibliotecii a fost posibilă prin mobilizarea comunității, donații venite din întreaga țară și implicarea autorităților locale.
Bibliotecara Liliana Ghimiș spune că își amintește și acum ziua incendiului, petrecut chiar înainte de serbarea de Crăciun a copiilor din comună, dar și determinarea din zilele care au urmat și felul în care întreaga comunitate s-a mobilizat.
‘La momentul acela se pregătea sărbătoarea de Crăciun, Primăria ca în fiecare an cumpărase cadouri pentru copii. Și nu știu de la ce a pornit, a luat foc oricum, foarte repede s-a încheiat tot. Din momentul acela eram un om pierdut, nu mai aveam, profesional vorbind, simțeam că nu mai am niciun rost. Dar, după o zi de plâns așa într-una, în primul rând cu ajutorul familiei mele, după care familiei de la serviciu și al școlii, ne-am mobilizat. Mi s-a dat o clasă în scoală și din momentul acela ne-am mobilizat cu toții. Deci o zi. N-a durat mai mult’, a relatat bibliotecara, pentru AGERPRES.
Liliana Ghimiș, de 28 de ani bibliotecară la Osica de Jos, a vorbit despre faptul că locul de muncă a devenit în timp ‘a doua casă’ iar după incendiul din decembrie 2018 din toate lucrurile mai rămăseseră doar ștampila și programul.
‘Nu vedeam nicio ieșire, pentru mine biblioteca a fost a doua casă. Eu mi-am crescut și copiii mei aici, am două fete, acum au peste 30 de ani și când erau mici pentru că nu aveam cu cine să le las veneau la bibliotecă și citeau, scriau, le supravegheam la teme. Am niște amintiri de neuitat în biblioteca asta și cu copiii mei și cu ceilalți copii. Iar când a ars totul m-am simțit ca și cum aș fi pierdut pe cineva din familie. Știți ce a rămas din tot scrumul acela aici? A fost un semn că biblioteca va merge mai departe: ștampila și programul bibliotecii, era pus într-o ramă cu sticlă și cred că de asta a fost protejat. Au fost singurele lucruri care au rămas aici din bibliotecă’, a spus Liliana Ghimiș.
Primele ore după incendiu au fost cele mai grele, a afirmat Liliana Ghimiș, care a spus că de a doua zi, cu ajutorul comunității și autorităților, a început mobilizarea pentru reconstituirea bibliotecii. Pentru bibliotecă a fost alocat temporar spațiu într-o sală de clasă din școală, un calculator tot de la școală, iar Biblioteca Județeană a adus tipizate.
‘Profesional vorbind, simțeam că nu mai am niciun rost. După o zi de plâns, cu ajutorul familiei, al colegilor și al școlii, ne-am mobilizat. Mi s-a dat o clasă în școală și de acolo am început din nou Deci o zi. N-a durat mai mult. Doar o zi. Cineva m-a ajutat să creez pagina de Facebook. Am făcut promovarea bibliotecii. Bine, prima dată am arătat fotografii cu tot ce s-a întâmplat, cu activitățile pe care le aveam înainte în bibliotecă. Și din acel moment am început, cu telefoane, cunoștințe prin intermediul Facebook-ului. Și vreau să vă spun că ne-au venit donații din toată țara. Deci uitați-vă că există oameni de bine. Oameni care totuși apreciază cultura și cartea, în primul rând’, a mai relatat Liliana Ghimiș.
Ea a fost cea a început concret refacerea fondului de carte, pentru că primele volume au fost cele din biblioteca personală.
‘Noua bibliotecă a început să-și facă fondul de carte cu cele 300 de volume ale mele de acasă. Și din momentul acela, au început să curgă pachetele. Și de aici, din comună, și de la școală, și licee, și din Slatina, Caracal, toate zonele de aici, de la colege de-ale mele bibliotecare. Mi-au sărit în ajutor Biblioteca Balș, 3.000 de volume mi-a donat în momentul acela. Și funcționam, o să vedeți acolo în fotografii un morman de cărți primite, iar copiii erau pe lângă ele, stăteau pe jos, peste tot, cu cărți în mâna și citeau.Așa am funcționat patru ani de zile în școală, cât a durat refacerea Căminul Cultural, unde avem biblioteca’, a relatat Liliana Ghimiș.
De la cele 300 de cărți ale Lilianei Ghimiș, câte avea în ianuarie 2019, biblioteca din Osica de Jos are acum peste 11.400 de volume.
‘Am primit, am panouri cu oamenii care au donat, instituții, oameni care au donat cărți, vă au fost persoane fizice, că au fost, eu știu, persoane juridice, am primit cărți de peste tot. Bineînțeles că le-am triat și noi, că nu puteam să producem în bibliotecă orice carte, încă mai am de prelucrat și am ajuns la cifra de 11.420 de cărți la momentul acesta, e ultima carte pe care am înregistrat-o astăzi.’, a povestit bibliotecara.
Și copii de la școala din localitate și-au donat cărțile primite la festivitățile de premiere.
‘S-a întâmplat după incendiu să primim donații de la copii școlii noastre cărțile primite premiu, după ce le-au citit. Aproape fiecare carte din bibliotecă asta are o poveste. Și mă emoționează foarte tare. Că oamenii s-au rupt din povestea lor, după ce le-au citit, le-au adus să le citească și alții și îmi place de copii că au înțeles și au grijă de ele. Le-am făcut și niște semne de carte, chiar dacă unele sunt mai vechi, să nu le rupem, să nu le îndoim, să avem grijă de ele, să-i respectăm pe oamenii care ne-au ajutat atunci când nouă ne-a fost greu’, a evidențiat bibliotecara.
Biblioteca deservește o comună cu aproximativ 1.500 de locuitori și are în prezent 233 de cititori înscriși, care își reînnoiesc anual permisul.
Pe lângă împrumutul de cărți, aici se organizează ore de lectură, activități pentru copii, sprijin la teme, la documentarea unor proiecte și de recreere prin jocuri pe calculator.
‘Avem 233 de cititori care-și reînnoiesc an de an permisul. Avem 100 și ceva de copii la școală, ceilalți sunt adulți din comună, sunt și adolescenți, sunt și mame casnice, sunt și pensionari care vin nu numai pentru cărți, dar vin și la calculatoare, la laptop-uri. Unii utilizatori ai făcut proiecte, au de făcut CV-uri. Până acum vreo doi ani, oricine venea la bibliotecă și-și căuta informația pe laptop-uri. De când avem internetul în toată comuna, mai puțin caută persoanele adulte, dar copiii vin pentru recreere, pentru ce au ei de făcut la școală, pentru că îi mai și ajut, nu-și caută singuri, avem imprimantă color, îi ajut să le scoatem și la imprimanta color, deci facem mai multe. Mai facem și lecții, vin și se recreeze’, a menționat bibliotecara.
Ea a arătat că-i ajută pe copii să îndrăgească lectura, citindu-le inițial celor cărora nu le place să citească și discutând despre personajele și întâmplările din cărți.
‘Avem și ore de lectură, citim, celor care nu le place să citească îi chem, le citesc eu și încercăm să povestim împreună. Și în momentul acela realizează, de fapt vezi bucuria pe fața lor că descoperă ceva, descoperă bucuria de-a citi. Când nu le place să citească singuri, vin și citim împreună, interacțiunea asta umană contează foarte mult în apropierea de lectură. La un moment dat am zis că biblioteca nu este numai un instrument dar conserva, expune, găzdui cartea. În același timp, cartea ne dăruiește și cultură și știință și emoție, curaj, putere, ne modelează ca oameni, ne modelează caracterele. Eu asta le spun totdeauna copiilor mei când vin aici. Pentru că ei sunt copii, eu sunt prietena lor, a spus ea.
Biblioteca înseamnă însă mai mult decât împrumut de carte, mai susține Liliana Ghimiș, care punctează că este și spațiul în care persoanele din comunitate petrec timp împreună, află lucruri noi, se relaxează.
Copiii vin și pentru teme, pentru proiecte școlare. ‘Eu mai am și de partea mea faptul că mulți copii, de fapt părinții copiilor, au venit la rândul lor la bibliotecă. Fetele citesc mai mult, băieții vin, într-adevăr, iau și ei numai ceea ce solicită la școală, dar vin mai mult pentru jocurile și recrearea în biblionet. Au acasă tablete, laptopuri, telefoane, dar și limite stabilite de părinți. Și aici am stabilit limite, avem doar o jumătate de oră când sunt mai mulți și o oră când sunt mai puțini, se programează înainte pentru calculatoare’, a explicat bibliotecara.
Adulții caută în principal literatură beletristică, cărți de dezvoltare personală sau volume religioase.
‘Mămicile citesc literatură beletristică, literatură ușoară, care se citește foarte repede și le deconectează, că au destule probleme acasă, ele vor să se relaxeze. Bunicile au rămas la povești. Și îmi cer multe cărți de religie pentru că profesorul de religie din școală mi-a donat foarte multe cărți de religie, printre care și Biblia. Și chiar vin și citesc. Cuvântul scris nu va pieri. Niciodată. Indiferent ce se spune că nu se mai citește. Nu e adevărat. Dacă un singur om trece placul bibliotecii înseamnă că se citește’, este convinsă bibliotecara din Osica de Jos.
Directorul Bibliotecii Județene Olt ‘Ion Minulescu’, Mihaela Stana, consideră că exemplul bibliotecii din Osica de Jos se înscrie într-o tendință de revigorare a bibliotecilor comunale din județ.
Potrivit acesteia, în ultimii ani multe biblioteci din mediul rural au avut activitate redusă sau au devenit inactive după pensionarea bibliotecarilor ori după preluarea acestora în aparatul primăriilor, situație în care activitatea s-a limitat la simplul împrumut de carte.
‘Începând din anul 2026, această problemă a fost reglată, bibliotecile au început să se repună pe făgașul normal, au început deja să se angajeze în biblioteci persoane tinere, așa cum era nevoie, persoane care își cunosc rolul și nu privesc biblioteca ca și ocupație ci postul de bibliotecar este o profesie, au înțeles misiunea și rolul educativ pe care îl are biblioteca în comunitate, nu ca gestionari și depozitari de cărți și de informație ci cât mai mult acela de a cultiva și a răspândi cultura, de a forma tânăra generație’, a afirmat Mihaela Stana.
Ea a arătat că anul acesta au fost reactivate peste 10-15 biblioteci din județ care aveau activitate limitată sau erau închise din lipsă de personal.
‘Bibliotecile nu au fost desființate niciodată. Au fost reactivate și foarte multe beneficiază acum de bibliotecari tineri, implicați, care ne cer idei de proiecte și soluții. Există biblioteci foarte bune în județ’, a afirmat directorul Bibliotecii Județene.
Schimbarea a fost posibilă după ce bibliotecile au fost exceptate de la restricțiile privind ocuparea posturilor, ceea ce a permis reangajarea bibliotecarilor sau revenirea acestora pe funcțiile dedicate.
Mihaela Stana a subliniat că Biblioteca Județeană continuă să ofere sprijin metodologic bibliotecilor din mediul rural și să le susțină în organizarea de proiecte culturale.
