Parlamentul bolivian a abrogat legea care reglementa strict declararea stării de urgență, lăsând libere de acum înainte mâinile președintelui Rodrigo Paz pentru a mobiliza armata și a restrânge anumite libertăți publice în fața manifestanților care îi cer demisia, transmite miercuri AFP.
Camera Deputaților a aprobat marți, cu peste două treimi din voturi, într-o ședință în format virtual, abrogarea unei prevederi în vigoare din 2020 care limita capacitatea executivului de a declara starea de urgență.
Textul, deja aprobat de Senat, lasă mai multă marjă de manevră președintelui țării.
Rodrigo Paz, la putere de șase luni, se confruntă în mandatul său cu baraje rutiere în toată țara și cu manifestații masive în La Paz, capitala administrativă a țării.
Protestatarii, proveniți din diferite sectoare, reclamă măsuri de combatere a crizei economice, cea mai gravă din ultimele patru decenii, cerând acum și demisia președintelui.
Starea de urgență limitează anumite libertăți publice, precum cele de circulație și de întrunire, și permite desfășurarea armatei în sprijinul poliției.
Pentru a accelera adoptarea legii de abrogare, introdusă de Partidul Creștin Democrat (PDC), aflat la guvernare, proiectul a fost exceptat de la procedura parlamentară obișnuită.
Originea ei se află în criza socială de acum șase ani, izbucnită după alegerile prezidențiale care au dus la victoria președintelui de atunci, Evo Morales (2006-2019), membru al Mișcării pentru Socialism (MAS).
Criza, care a făcut peste 30 de morți, a provocat demisia lui Morales pe fondul acuzațiilor de fraudă electorală aduse de opoziție.
După accederea la putere a președintei de dreapta Jeanine Anez (2019-2020), parlamentul, controlat încă de MAS, a încercat să limiteze recurgerea la măsuri excepționale împotriva manifestanților.
Potrivit legii acum abrogate, declararea stării de urgență trebuia aprobată de parlament, care putea de asemenea să modifice termenii acesteia spre a preveni eventuale abuzuri de putere.
Guvernul lui Rodrigo Paz afirmă că manifestațiile vizează să destabilizeze ordinea democratică, și îl acuză pe Evo Morales de instigarea lor.
Din cauza barajelor rutiere, orașul La Paz se confruntă cu o gravă penurie de alimente, medicamente și carburanți.
