În 2034, Brașovul nu va fi în competiție cu niciuna din destinațiile turistice ale României, ci doar cu cele mari ale Europei, ‘reperul de aspirație’ fiind Viena – este ‘viziunea’ ce se desprinde din Strategia de dezvoltare turistică a municipiului pe perioada 2027 -2034, lansată, marți, în dezbatere publică.
Strategia a fost comandată de Organizația de Management al Destinației municipiului Brașov și realizată de firma asocierea de firme BrandBerry SRL – (lider de asociere) – Horwath HTL România – GMP CommUnity, pe baza unor ‘interviuri individuale și consultări de grup’, a ‘cercetării naționale și a datele oficiale și secundare’.
‘Brașovul este o destinație internațională (în 2034 – n.r.). Nu se așază în competiție cu nicio destinație din România; se raportează la marile destinații urbane și montane ale Europei Centrale și Occidentale și se măsoară cu ele. Reperul de aspirație este Viena: capitala imperială cu care Brașovul a fost legat istoric și orașul clasat ani la rând pe primul loc în clasamentele internaționale ale calității vieții, în care locuitorii și vizitatorii împart același oraș bine administrat’, se arată în documentul de strategie.
Conform autorilor, această strategie răspunde ‘la douăsprezece provocări-cheie’, care privesc ‘valoarea scăzută a cererii, capacitatea neutilizată în extrasezon și în zilele lucrătoare, mobilitatea, presiunea asupra centrului istoric, diferența dintre sezon și extrasezon în Poiana Brașov, regulile inegale pe piața cazării, lipsa infrastructurii pentru turismul de afaceri, patrimoniul perceput ca decor, gastronomia neasociată cu orașul, presiunea asupra naturii, guvernanța și datele, oamenii și competențele’.
Astfel, potrivit strategiei, creșterea Brașovului trebuie să vină din ‘piețele externe aduse de aeroport, din primăvară și toamnă și din valoarea fiecărui vizitator’, care trebuie să înnopteze mai mult și, în consecință, să cheltuie mai mult aici.
‘În 2034, (…) Brașovul este un oraș policentric și viu. Are un calendar cunoscut cu un an înainte, ceva de făcut în fiecare săptămână, viață seara în centru și în cartiere. Junii, patrimoniul viu al orașului, sunt cunoscuți dincolo de Șchei și dincolo de România. Poiana Brașov este stațiunea montană premium de referință a României: compactă, cu un centru al stațiunii și cu un standard premium în toate serviciile, private și publice. La Brașov se mănâncă bine și local. Vizitatorul știe ce preparate să caute, iar produsele Țării Bârsei ajung în meniuri, în piață și în bagajul de întoarcere. Brașovul este baza din care se descoperă regiunea: cetățile și bisericile fortificate, Țara Bârsei, munții din jur. Vizitatorul pleacă dimineața și se întoarce seara în ora’, se mai arată în document.
Conform documentului, sejurul mediu a scăzut de la 2,62 nopți în 2001 la 1,84 în 2025, iar gradul de ocupare (din același an, pentru care sunt disponibile datele finale – n.r.), de 33,2%, este sub cel din 2001 (33,7%), pentru că locurile de cazare au crescut în același ritm cu înnoptările.
Astfel, până în 2034 se propune o creștere a sejurului mediu la puțin 2,2 nopți și a gradului de ocupare la cel puțin 40%, iar primăvara ar trebui să reprezinte cel puțin 23% din înnoptări, de la procentul actual, de 20%.
Totodată, documentul menționează că ‘Brașovul are cea mai puternică imagine dintre destinațiile testate în cercetarea națională, dar o imagine îngustă: 86,9% dintre călătorii români consideră Brașovul atractiv, 95,1% dintre vizitatori descriu experiența ca agreabilă, iar 76,7% l-ar recomanda sigur’.
‘Imaginea spontană este dominată de munte (29,1%), de Biserica Neagră (19,1%) și de Poiana Brașov (14,0%); gastronomia (4,9%) și evenimentele (2,3%) aproape lipsesc’, se arată în document.
Documentul menționează și turismul ‘la negru’, punctând că ‘pe platforme sunt active circa 2.295 de anunțuri de închiriere pe termen scurt, față de aproximativ 1.100 de certificate de clasificare’.
Totodată, documentul vorbește despre inexistența unui Regulament al stațiunii Poiana Brașov, la care ar trebui să se conformeze toți operatorii, necesitatea verificării ponderii produselor locale în achizițiile localurilor și o dublare a numărului celor care oferă reperele ale cărții etalon (în prezent numărul acestora fiind 14), precum și o creștere a numărului produselor și rețetelor Țării Bârsei protejate sau atestate oficial, de la 1 – novacul afumat – la cel puțin 4.
Cei interesați pot face propuneri sau comentarii pe marginea draft-ului de strategie începând de miercuri.
