România are o țintă foarte ambițioasă ca, până la sfârșitul deceniului, să instaleze 10 GW de energie solară și eoliană, iar în săptămânile și lunile următoare ne vom concentra și pe stocare, în principal în baterii, dar și pe stocarea hidro, a declarat, marți, secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi, la o conferință de specialitate.
‘Avem nevoie de mai mult pragmatism și să ne concentrăm mai mult pe competitivitatea industriei europene, așa cum în ultimele luni președinta von der Leyen, dar și cancelarul Merz și alți lideri europeni au cerut foarte clar. Direcția este foarte clară: ne îndreptăm către Net Zero, către obiectivele Green Deal. Avem ținte intermediare pentru 2030 și, desigur, un pilon important al acestei transformări a sistemului nostru energetic, a industriei de transport și a societății este eficiența energetică. Avem o Directivă foarte ambițioasă, care a fost discutată în mandatul anterior al Parlamentului European și al Consiliului European. Acum avem obiective de atins, iar în această eficiență energetică, desigur, eficiența clădirilor este extrem de importantă’, a afirmat Bușoi.
Acesta a amintit de două programe de finanțare pentru eficiență energetică derulate prin Ministerul Energiei.
‘Primul l-am finalizat recent prin PNRR, nu cu mult timp în urmă, acum câteva zile, termenul-limită a fost 31 august. A fost o investiție în echipamente, 40 de proiecte în valoare de 64 de milioane de euro, cu cofinanțare. Acum pregătim o nouă schemă finanțată din Fondul de Modernizare (…), de 150 de milioane, dar care este destinată întreprinderilor care fac parte din schema EU ETS. Avem, însă, un rol important în asigurarea eficienței energetice, dar mai ales a energiei regenerabile pentru clădiri. Pentru că conceptul NZEBs (Nearly Zero-Energy Buildings, n.r.) nu ar trebui privit doar ca un standard tehnic, ci ca o schimbare fundamentală în modul în care proiectăm, construim, renovăm și folosim clădirile. În general, o clădire este un consumator de energie, iar ideea NZEBs și întreaga transformare este destul de diferită: să minimizăm cererea de energie și să acoperim cât mai mult din această cerere prin surse de energie regenerabilă’, a menționat oficialul.
Reprezentantul Ministerului Energiei a subliniat, totodată, că, pe integrarea surselor de energie regenerabilă, România are o țintă foarte ambițioasă până la sfârșitul deceniului, respectiv să instaleze 10 GW de energie solară și eoliană.
‘Desigur, am moștenit deja hidro-energia, care este regenerabilă. Vom continua să o extindem și pe aceasta. Am avut unele probleme cu ONG-uri care au atacat unele proiecte. Acum legislația este diferită. Unele dintre aceste cazuri au fost deblocate, dar accentul se pune în principal pe solar, eolian și geotermal, însă acesta din urmă mai mult pentru termoficare, mai puțin pentru producția de electricitate. Aici, Ministerul Energiei a sprijinit producția de electricitate din surse regenerabile prin cofinanțarea CAPEX (cheltuieli de capital, n.r). Am avut un proiect în PNRR de peste 200 de milioane de euro, cu 30 de proiecte cofinanțate. Avem mai multe proiecte finanțate din Fondul de Modernizare pentru autoconsum, dar și pentru producție, și avem o schemă foarte de succes de contracte pentru diferență de peste 3 miliarde de euro pentru următorii 15 ani, în trei scheme diferite, care oferă certitudine și garantează un preț de strike pentru investițiile în energie regenerabilă’, a explicat Cristian Bușoi.
El a precizat că în noua legislație, adoptată tot în cadrul PNRR, România s-a angajat ca pe viitor să recurgă la aceste tipuri de sprijin, scheme de ajutor de stat, și să nu mai finanțeze o parte din investițiile inițiale.
‘Acum piața este matură, acum producția de electricitate din surse regenerabile este, mai mult sau mai puțin, un business case’, a adăugat secretarul de stat.
În acest context, demnitarul a punctat că autoritățile din domeniu se vor concentra pe domeniul stocării energiei în baterii, dar și pe cea destinată zonei hidro.
‘Ne vom concentra, în săptămânile și lunile următoare, pe stocare, în principal baterii, dar nu numai. Bineînțeles, stocarea hidro este, de asemenea, parte a proiectelor pe care Ministerul Energiei le va implementa în lunile și anii care urmează. Aceasta va fi anunțată în curând prin viitorul Fond de Modernizare. Cel mai probabil va fi un Memorandum în această săptămână. Ne-am angajat cu peste 10 miliarde de euro în diferite programe. Nu toate proiectele vor fi implementate pe deplin, dar avem nevoie de toate aceste proiecte: rețele de distribuție electrică, producție, transformarea complexului energetic Valea Jiului, contracte pentru diferență – toate acestea. Mai avem la dispoziție puțin peste două miliarde și trebuie să vedem unde ne concentrăm în următorii, să zicem, doi ani, pentru că proiectele trebuie finalizate în 2030. Deci, ultimele apeluri trebuie să înceapă cel târziu în 2028 pentru a fi gata la timp. Și ne uităm la următorul cadru financiar multianual și la fondurile de coeziune, dar și la viitorul Fondului de Modernizare. Aici facem un lobby foarte puternic pe lângă Comisia Europeană, instituțiile europene și statele-membre pentru a continua în următorul deceniu, poate un pic diferit, legat de reforme, cu termene mai stricte, așa cum a funcționat PNRR’, a susținut Bușoi.
AHK România a organizat, marți, o conferință pe tema eficienței energetice, la care participă decidenți și experți din domeniu.
