Peste 23 de kilometri din Canalul de irigații Siret – Bărăgan ar urma să fie executați în următorii doi ani după ce a fost lansată procedura de achiziții publice în vederea realizării investiției, parte din magistrala de apă care ar urma să deservească zonele agricole din Câmpia Română, inclusiv județul Buzău, proiect care ar putea rezolva problema despăgubirilor în perioadele secetoase și a presiunii pe finanțele publice.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) atrage atenția că schimbările climatice generează o serie de provocări, dar și necesitatea adaptării continue a sectorului agricol la noile condiții de mediu. Una dintre zonele țării expuse fenomenului de aridizare și deșertificare este sud-estul României, cu consecințe asupra pierderii fertilității solului.
‘Potrivit analizelor climatologice realizate de Administrația Națională de Meteorologie și datelor furnizate de organismele internaționale de specialitate, anumite regiuni ale țării, în special cele din sud, sud-est și est, resimt mai pregnant efectele acestor evoluții. Pentru menținerea competitivității și a stabilității producției agricole, investițiile în infrastructura principală și secundară de irigații au un rol esențial. Acestea contribuie la valorificarea potențialului agricol al României și la consolidarea capacității sectorului de a răspunde eficient variabilității condițiilor climatice. Spațiul Siret-Ialomița face parte din Câmpia Română și are o suprafață de peste 700.000 ha, terenurile agricole reprezentând 87,5% din suprafața globala a spațiului, din care arabil 86,2%, pășuni si fânețe 8,5%, vii și livezi 5,3%. Producțiile în zonă se regăsesc sub potențialul agricol al zonei, în areale favorabile din punct vedere pedologic și care recomandă culturi agricole în regim irigat cu randament superior’, a transmis, pentru AGERPRES, MADR.
Pentru a combate efectele secetei, cu scopul de a alimenta cu apă de irigații Câmpia Bărăganului, în perioada 1986-1987 a demarat proiectul aferent Canalului magistral Siret – Bărăgan, pornind de la râul Siret, între acumularea Călimănești din județul Vrancea, tranzitând județele Brăila și Buzău, ajungând până la acumularea Dridu din județul Ialomița.
‘Lucrările pentru Canalul Magistral Siret – Bărăgan au demarat în anul 1987, cu tronsonul 1, în lungime de 50 km, în județul Vrancea. Tronsonul 2, în lungime de 140 km, al cărui traseu urma sa străbată județele Vrancea, Brăila, Buzău, Ialomița, nu a fost proiectat încă la faza de a fi pus în practică. Din cei 50 de kilometri de canal care ar fi trebuit sa fie construiți în județul Vrancea, în etapa I, până în anul 1995, s-au finalizat și recepționat doar 5,710 km în aval de acumularea Călimănești, până la limita sudică a județului Vrancea, iar pe restul de 44,29 km au fost începute lucrări, dar aceste lucrări au fost sistate în mod repetat din cauza unei combinații de factori, inclusiv probleme tehnice, schimbări politice și economice, preocupări legate de mediu și impactul asupra comunităților locale’, informează MADR.
Aproximativ 700.000 de hectare de teren agricol ar putea fi irigate în total, după realizarea canalului, beneficiile unei astfel de investiții, atrage atenția MADR, urmând să se reflecte atât prin reducerea cantității de energie electrică utilizată pentru pompare, cât și prin diminuarea emisiilor de carbon.
‘Canalul Magistral Siret Bărăgan poate asigura, fără pompare, pe modelul american, apa necesară pentru irigarea suprafețelor agricole situate pe malul stâng al acestuia (cca. 80% din suprafață), iar prin pompare la înălțimi mici, a suprafețelor agricole situate pe malul drept. Energia electrică necesară este de cca. 2/4 ori mai mică decât cea utilizată la suprafețele deja amenajate. Prin realizarea canalului se pot iriga în anii medii și ploioși, pe lângă cele 500.000 ha, încă cca. 200.000 ha care folosesc, în prezent, apa prin pompare din Dunăre, realizându-se o economie de energie electrică de 35 GWh/an și o cantitate anuală minimă de emisii reduse de 21.416.500 tCO2/an. Din totalul suprafeței de 500.000 ha ce va fi racordată la Canalul magistral, 119.000 ha sunt deja amenajate pentru irigații, fiind necesare doar lucrări de modernizare. Prin realizarea canalului și a amenajărilor pentru irigații se pot obține sporuri anuale de recoltă, ceea ce va conduce la eliminarea importurilor de cereale și se pot crea chiar disponibilități pentru export’, apreciază instituția.
Canalul Magistral Siret-Bărăgan a fost declarat infrastructura principală de irigații de utilitate publică și a fost inclus în Programul Național de Reabilitare și/sau Înființare a infrastructurii Principale de irigații și Infrastructurii de desecare și drenaj.
‘La aceasta dată, cu o valoare totală estimată de 330 mil. euro, a fost lansată procedura de achiziție publică, Execuție Lucrări, în evaluare a ofertelor, pentru obiectivul de investiții, etapa I, tronson Km 0+000 – Km 23+372, pas important în implementarea unui proiect de mare anvergură, ce va contribui la dezvoltarea agriculturii sustenabile și la creșterea rezilienței la schimbările climatice, termenul preconizat pentru semnarea contractului fiind trimestrul trei al anului 2026 și durata de realizare a execuției 24 luni. În cadrul acestui tronson, capacitățile și lucrările principale prevăzute pentru punerea în funcțiune sunt următoarele: Priza Călimănești, Canalul Magistral Siret-Bărăgan, cu lungimea de 23,372 km, nod hidrotehnic Zăbrăuți – 1 bucată, nod hidrotehnic Șușița – 1 bucată, nod hidrotehnic Putna – 1 bucată, subtraversări de râuri mici – 12 bucăți, subtraversări de râuri mari – 3 bucăți, subtraversări de drumuri naționale (DN) – 4 bucăți, poduri construite în intravilan – 2 bucăți’, precizează sursa citată.
Pe lângă nevoia de apă în perioadele secetoase, canalul de irigații ar mai putea rezolva o problemă financiară.
Unul dintre agricultorii recunoscuți în județul Buzău precizează că investiția ar putea pune capăt despăgubirilor pe care statul le acoperă în urma calamităților generate de lipsa precipitațiilor.
‘Rezolvarea problemei apei este un obiectiv îndrăzneț și benefic pentru cei care își desfășoară activitatea în agricultură, dar nu cred că se va ajunge în următorii 4-5 ani să se construiască întreaga rețea la care să se poată branșa agricultorul. Este un volum de muncă imens, investiția este foarte mare și trebuie timp. Este o investiție care trebuia făcută de mulți ani pentru că asigură stabilitatea celor care lucrează în acest domeniu și se elimină tot ce înseamnă bani de la buget pentru calamități, în condițiile în care este amenajat sistemul, dispare acea tendință, că trebuie să compenseze cineva pierderile. În condițiile în care se udă, este amenajat sistemul de irigații, la nivel de Guvern dispare această presiune pe culoarul finanțelor publice’, a precizat, pentru AGERPRES, agricultorul Ion Enche.
Canalul de irigații Siret-Bărăgan este considerat o prioritate strategică pentru România, având un impact major asupra agriculturii, în scopul prevenirii aridizării unor regiuni. Ministerul Agriculturii apreciază că proiectul de infrastructură are un rol esențial în îmbunătățirea și extinderea suprafețelor irigate, oferind fermierilor posibilitatea de a iriga eficient și economic, contribuie la creșterea randamentului agricol, asigurând o mai bună utilizare a resurselor disponibile și va atrage investiții, îmbunătățind condițiile economice în mediul rural.
