Sorin Cîmpeanu a fost propus pentru funcţia de ministru al Apărării Naţionale în cabinetul premierului desemnat Adrian Veştea, într-un moment marcat de tensiuni interne în Partidul Naţional Liberal. Nominalizarea sa intervine pe fondul unei crize de conducere în partid şi al unor măsuri de disciplină politică promovate de liderul Ilie Bolojan, care vizează inclusiv excluderea unor membri consideraţi disidenţi.
Născut în 1968 la Bucureşti, Sorin Cîmpeanu a avut un traseu politic caracterizat prin afilierea succesivă la mai multe formaţiuni politice. A fost iniţial susţinut de Partidul Conservator, ulterior membru ALDE şi cofondator al Pro România alături de Victor Ponta, înainte de a se alătura Partidului Naţional Liberal în 2020.
De-a lungul carierei sale, a ocupat funcţia de ministru al Educaţiei în trei guverne diferite: Ponta IV, Cîţu şi Ciucă. Un moment notabil a avut loc în noiembrie 2015, când, după demisia premierului Victor Ponta în urma tragediei de la Colectiv, a fost desemnat prim-ministru interimar de către preşedintele Klaus Iohannis, funcţie pe care a exercitat-o timp de 12 zile. În prezent, este senator PNL de Bucureşti.
Activitatea academică şi poziţiile instituţionale
În paralel cu activitatea politică, Sorin Cîmpeanu şi-a consolidat o carieră în mediul universitar. Din 2012 este rector al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti, funcţie suspendată temporar în perioadele în care a ocupat poziţii guvernamentale. De asemenea, deţine funcţii relevante în structuri academice, fiind preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor şi al Agenţiei Universitare a Francofoniei.
Acuzaţiile de plagiat şi demisia din 2022
Cariera sa publică a fost afectată de controverse privind integritatea academică, care au culminat cu demisia sa din funcţia de ministru al Educaţiei în septembrie 2022. O investigaţie jurnalistică a semnalat că, într-un curs universitar publicat în 2006, Sorin Cîmpeanu ar fi preluat extensiv conţinut redactat anterior de alţi doi profesori de la USAMV, însumând 92 de pagini, fără atribuirea corespunzătoare a autorilor. Acuzaţiile au fost respinse de Cîmpeanu, care le-a calificat drept motivate politic, însă specialişti în domeniu au descris cazul ca fiind unul de reproducere masivă de text fără citare adecvată.
Controversele privind integritatea academică au fost amplificate de iniţiative şi decizii anterioare din perioada în care a ocupat funcţia de ministru. În 2014, a promovat Ordonanţa de Urgenţă nr. 94, care introducea posibilitatea renunţării voluntare la titlul de doctor, măsură interpretată în contextul dezbaterilor privind plagiatul unor demnitari. În 2015, Consiliul de Etică aflat în subordinea ministerului a respins acuzaţiile de plagiat în cazul lui Gabriel Oprea, în pofida unor evaluări academice contrare.
Evoluţia de la ALDE la PNL
După perioada petrecută în ALDE şi implicarea în proiectul Pro România, Sorin Cîmpeanu s-a alăturat Partidului Naţional Liberal în 2020, într-un context de realinieri politice generate de schimbările din scena parlamentară.
Rolul în „Facţiunea Conservatoare”
În iunie 2026, pe fondul conflictelor interne din PNL, Sorin Cîmpeanu s-a alăturat unui grup de 23 de lideri liberali care contestă direcţia actualei conduceri. Gruparea, denumită „Facţiunea Conservatoare”, critică deciziile adoptate sub conducerea lui Ilie Bolojan, pe care le consideră excesive şi lipsite de legitimitate internă.
