Biroul permanent al Camerei Deputaților a luat act, miercuri, de o solicitare din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități privind constituirea unui grup de lucru care să analizeze proiectele legislative referitoare la reducerea numărului de parlamentari.
Acesta va fi alcătuit din 15 deputați, conform ponderii partidelor, iar grupurile parlamentare trebuie să transmită până săptămâna viitoare propunerile, astfel încât să poată fi votate într-o ședință ulterioară a Biroului permanent.
Solicitarea a venit în contextul în care, în ședința de plen de marți, deputații au aprobat, la solicitarea AUR și a USR, ca două proiecte de lege privind reducerea numărului de parlamentari la 300 să intre în dezbaterea comisiilor de specialitate.
Întrunită în ședință tot marți, Comisia juridică a decis, cu majoritate de voturi, formularea unei solicitări către Biroul permanent în vederea constituirii unui grup de lucru comun, cu reprezentarea tuturor grupurilor parlamentare, inclusiv a deputaților neafiliați, pentru analiza proiectelor PL-x 296/2023 și PL-x 454/2025, care vizează reducerea numărului de parlamentari.
‘Având în vedere că cele două proiecte sunt repartizate pentru examinare mai multor comisii parlamentare, considerăm utilă constituirea unui cadru comun de analiză, care să permită stabilirea unor principii și criterii unitare, fără a afecta competențele și parcursul legislativ al comisiilor sesizate. Necesitatea unei asemenea abordări rezultă și din faptul că reducerea numărului de mandate nu reprezintă o simplă chestiune numerică. Art. 62 alin. (3) din Constituție impune stabilirea numărului de deputați și senatori în raport cu populația țării, ceea ce reclamă o analiză fundamentată a variantelor de repartizare și a efectelor acestora asupra fiecărei circumscripții. Totodată, potrivit art. 56 alin. (1) din Legea nr. 208/2015, norma de reprezentare și pragul de 5% pentru alegerea unui deputat sunt raportate la numărul total de mandate prevăzut pentru Camera Deputaților. Reducerea acestui număr produce, în consecință, efecte asupra normei de reprezentare și asupra pragului exprimat în voturi, ceea ce impune evaluarea consecințelor asupra întregului mecanism electoral, inclusiv din perspectiva reprezentării minorităților naționale’, se arată în solicitarea Comisiei juridice.
Potrivit documentului, lucrările grupului de lucru ar trebui să pornească de la următoarele principii: respectarea Constituției și a principiilor reprezentării democratice, inclusiv a egalității votului; proporționalitatea dintre populație și numărul de mandate, prin raportare la date demografice actualizate și, în primul rând, la rezultatele celui mai recent recensământ; asigurarea unei reprezentări teritoriale adecvate, inclusiv pentru județele cu populație redusă; protejarea reprezentării minorităților naționale, potrivit Constituției și legislației aplicabile; evaluarea distinctă a efectelor asupra Camerei Deputaților și Senatului, în raport cu caracterul bicameral al Parlamentului; analizarea mai multor variante de repartizare a impactului concret al acestora asupra circumscripțiilor electorale.
‘De asemenea, Codul bunelor practici în materie electorală al Comisiei de la Veneția tratează sistemul electoral și delimitarea circumscripțiilor ca elemente fundamentale ale procesului electoral, a căror modificare presupune o analiză aprofundată și un proces de dezbatere și consens. (…) Un asemenea demers este cu atât mai necesar cu cât rezultatele referendumului din 2009 privind Parlamentul unicameral și reducerea numărului de parlamentari la 300 trebuie analizate în contextul actualei structuri bicamerale. Opțiunea exprimată atunci de electorat pentru un anumit plafon numeric a fost formulată într-un context instituțional diferit, iar aplicarea unui asemenea plafon în actuala structură a Parlamentului, în care mandatele sunt distribuite între două Camere cu atribuții constituționale distincte, reclamă o fundamentare juridică și electorală corespunzătoare’, adaugă comisia.
Potrivit Comisiei juridice, constituirea grupului de lucru ar permite, astfel, o analiză comună a acestor implicații și stabilirea unor repere unitare pentru dezbaterea proiectelor în comisiile sesizate, contribuind la identificarea unei soluții legislative fundamentate, proporționale și conforme cu exigențele constituționale privind reprezentarea cetățenilor.
Două proiecte de lege privind reducerea numărului de parlamentari la 300 au intrat marți în dezbaterea comisiilor de specialitate, după ce plenul Camerei Deputaților a dat un vot în acest sens.
Înainte de a fi începută dezbaterea ordinii de zi, liderul deputaților AUR, Mihai Adrian Enache, a făcut o solicitare de suplimentare a acesteia cu un proiect legislativ privind reducerea numărului de parlamentari la maximum 300.
‘Am o solicitare de suplimentare a ordinii de zi. Fac mențiunea că nu există un acord al liderilor, așa că va fi nevoie de un vot. Este o solicitare pe care o tot facem de ani de zile, dar am văzut ieri două partide care s-au arătat dispuse să punem în aplicare referendumul românilor, care au spus că Parlamentul trebuie să fie condus de maxim 300 de parlamentari. Există un proiect pe ordinea de zi în circuitul legislativ, PLx 296/2023, care implementează, practic, ceea ce au decis românii prin referendum – scăderea numărului de parlamentari la maxim 300. Este momentul, stimați colegi, să arătați că nu facem declarații politice, vreți să faceți reforma Parlamentului. O aveți pe masă. (…) Dacă vreți într-adevăr să reformăm Parlamentul, haideți să lucrăm acest proiect, care este exact ceea ce ați comunicat împreună ieri – USR și PNL’, a declarat Enache.
Deputata USR Cristina Prună, inițiatoarea unui proiect similar (PLx 454/2025), a propus ca soluție dezbaterea în paralel a celor două proiecte de către comisiile de specialitate. ‘Ar trebui cele două proiecte de lege să fie discutate la comun în comisiile raportoare. (…) Deci putem supune la vot ca aceste comisii să se întrunească, să lucreze în paralel cu plenul și să avem un raport pe care să îl putem discuta aici, în plenul Camerei Deputaților’, a spus ea.
