Memoria eroilor martiri din închisorile comuniste a fost evocată, marți, în plenul Camerei Deputaților de către toate grupurile parlamentare și deputați neafiliați.
Social-democratul Adrian Solomon a amintit că, în noaptea de 14 spre 15 mai 1948, regimul comunist – care tocmai proclamase Republica și ”scăpase de rege” – a arestat 10.000 de tineri care apăreau ca legionari în înscrisurile primite de Ana Pauker de la unii lideri ai mișcării.
”Aceștia erau tineri studenți, în majoritatea lor, oameni care nu-l cunoscuseră pe Zelea Codreanu și nici nu se afiliaseră terorismului politic din perioada interbelică, ci doar împărtășeau misticismul ortodox al Mișcării Legionare, care i-a și salvat în închisoare pe mulți dintre ei. Dar pe unii regimul de detenție i-a martirizat, săvârșindu-și viața în condiții grele și complicate. Pe lângă toți acești sfinți ai închisorilor, sunt mii de țărani români care s-au opus colectivizării, sunt sute de intelectuali sau de lideri politici mai mari sau mai mici care făceau parte din partidele istorice. (…) Asemeni faptelor celor dinainte de regimul comunist, și anume regimurile naziste, fasciste, să spunem cu toții: ‘Astfel de lucruri să nu se mai întâmple!”’, a transmis deputatul PSD.
Deputatul AUR Mihail Neamțu a punctat faptul că România este singura țară est-europeană care până astăzi nu are un muzeu dedicat acestor mari eroi, sfinți, genii ale poporului român.
”Singura țară est-europeană unde nu este dedicată o asemenea, până la urmă, cultură a memoriei celor care au suferit este România. Și România trebuie să se întoarcă cu fața către acești dascăli ai libertății. Pentru ce au murit ei? (…) Pentru ce anume au suferit Arsenie Boca, Nicolae Steinhardt, Dinu Pillat sau Vladimir Ghika? Cu toții au suferit pentru că ei au crezut în libertate și au crezut chiar în neatârnarea poporul român în fața unui imperiu – imperiul sovietic, care, din păcate, astăzi se metamorfozează sub forma altor imperii. Au protestat împotriva unui regim de ocupație. S-au organizat pentru a produce o rezistență veritabilă. Singura rezistență din munți a fost rezistența făcută de acești martiri ai poporului român, cei care reprezintă țara noastră de ieri și de astăzi. Geniile, sfinții și eroii, geniile precum Nicolae Mărgineanu sau eroii precum Gheorghe Brătianu ne arată ce înseamnă conștiința verticală a unui popor”, a subliniat Mihail Neamțu.
Potrivit deputatului PNL Andrei Daniel Gheorghe, atunci când vorbim de martirii din închisorile comuniste, vorbim despre una dintre cele mai cutremurătoare pagini din istoria poporului român.
”Martiriul din închisori, fără doar și poate, este un moment în care națiunea română și-a arătat pe undeva forța sa de a se opune răului, inclusiv atunci când aceasta presupune lepădarea de sine mergând până la martiriu – un model comun mucenicilor creștini. (…) Cred că atunci când vorbim de martiriu ar trebui cu toții să înțelegem esența acestei jertfe, care ne învață ce înseamnă cu adevărat libertatea, democrația, demnitatea, patriotismul și credința. Țin să evoc două mari nume ale Partidului Național Liberal – Dinu Brătianu și Gheorghe Brătianu, martiri în închisorile comuniste, asemenea lui Vladimir Ghika, Ion Pelivan, Ion Mihalache, Iuliu Maniu, Ion Flueraș și altor mari corifei ai Marii Uniri”, a afirmat liberalul.
Deputatul USR Ciprian-Doru Rigman a amintit că, la finalul anului 1947, se instaura în România regimul comunist de factură stalinistă, avându-i ca lideri pe Gheorghe Gheorghiu Dej și pe Petru Groza. Aproape concomitent, a adăugat el, începea acțiunea de epurare a exponenților democrației interbelice, fie ei oameni politici sau intelectuali.
”Pentru noul regim comunist, a formula întrebări și a căuta răspunsuri nu mai era acceptabil. Au ajuns astfel în închisorile comuniste personalități excepționale ale istoriei noastre. (…) Acești oameni au ajuns în închisorile comuniste pentru că au prețuit demnitatea și democrația și nu s-au lăsat intimidați de forță, de frică și de șantaj. Avem datoria de a cinsti memoria acestor mari personalități ajunse în închisorile comuniste, dar mai avem o datorie și chiar o obligație față de ei: de a nu uita niciodată ce a însemnat un regim extremist în istoria României!”, a transmis Rigman.
Deputatul UDMR Markó Attila-Gábor a evidențiat că, la momentul căderii regimului comunist, avea 21 de ani, deci a trăit ”din plin ororile acelui regim”, chiar dacă nu a suferit precum cei închiși în regimul Dej.
”În copilărie, bunicul meu îmi povestea ororile din anii ’50, când regimul încerca din răsputeri să elimine individualitatea. Și în acea perioadă (…) au fost și foarte multe victime de etnie maghiară. Printre aceste victime îl putem aminti, în primul rând, pe episcopul Marton Aron, în cinstea căruia recent am adoptat o lege care declară anul 2026 ca anul Marton Aron. (…) Victime însă nu au fost doar personalități, ci a fost, în primul rând, din punctul nostru de vedere, însăși educația în limba maghiară. Pentru că după Revoluția din 1956 din Budapesta, regimul din România a închis școlile maghiare din Transilvania”, a spus el.
Din partea grupului minorităților naționale, deputatul Gheorghe Nacov, strănepot de țărănist, a arătat că ”românismul poate fi privit ca o tragedie națională, dar, dincolo de dimensiunea colectivă a acestei tragedii naționale, rămâne memoria vie a suferinței individuale”.
”Fiecare destin frânt în izolare, fiecare conștiință care a refuzat compromisul și fiecare jertfă asumată în tăcere, departe de ochii lumii, din dragoste de țară și credință. Acești oameni nu au fost doar victime ale unui regim opresiv. Prin rezistența lor în fața încercărilor de dezumanizare, ei au demonstrat că spiritul liber nu poate fi încătușat”, a punctat el.
Au mai evocat sacrificiul eroilor martiri din închisorile comuniste și le-au adus un omagiu deputații Călin Groza (UNIT), Mihai-Adrian Țiu (S.O.S. România), Mariana Vârgă (neafiliată).
Ziua Eroilor Martiri din închisorile comuniste, zi comemorativă pe 14 mai, a fost instituită prin Legea nr. 127/2017, promulgată la data de 30 mai 2017 de către președintele Klaus Iohannis.
