Curtea Constituțională a României a respins, miercuri, sesizarea președintelui Nicușor Dan asupra Legii privind aprobarea metodelor de intervenție imediată pentru prevenirea și combaterea atacurilor exemplarelor de urs brun asupra persoanelor și bunurilor acestora, stabilind că actul normativ este constituțional.
Potrivit unui comunicat al CCR transmis AGERPRES, judecătorii constituționali au stabilit, în esență, că aprobarea recoltării, pentru anii 2026 și 2027, a unui număr de câte 859 exemplare de urs brun – ca nivel de prevenție la nivel național și de 110 exemplare – ca nivel de intervenție la nivel național, în scopul prevenirii atacurilor asupra populației umane și a pagubelor materiale cauzate de atacurile de urs, nu contravine dispozițiilor constituționale cuprinse în art.1 alin.(3) privind caracterul de stat de drept al statului român, art.1 alin.(4) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art.1 alin.(5) referitor la principiul legalității, în componenta referitoare la calitatea legii, art.35 privind dreptul la un mediu sănătos, art.126 alin.(6) privind controlul actelor administrative pe calea contenciosului administrativ, art.135 alin.(2) lit.e) care instituie obligația statului de a reface și ocroti mediul înconjurător și de a menține echilibrul ecologic și art.148 alin.(2) referitor la prioritatea prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene și a celorlalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu față de dispozițiile contrare din legile interne, prin raportare la prevederile Directivei 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (Directiva Habitate).
Șeful statului nota în sesizare că nivelul de prevenție concretizat în vânătoare anuală planificată ar putea fi considerat o măsură disproporționată, dacă nu se demonstrează științific că populația de urs brun este excesiv de numeroasă și că alte soluții de păstrare a echilibrului ecologic și siguranței populației nu sunt suficiente.
În acest caz, pot fi încălcate norme europene, a menționat el.
Directiva Habitate impune o verificare a faptului că nu există alternative satisfăcătoare înainte de a trece la eliminarea urșilor iar obligația respectării acestei condiții nu apare explicit în legea criticată, prin care, de altfel, pare că se transformă parțial o derogare specială într-un mecanism normativ, de natură a contraveni principiului potrivit căruia derogările trebuie să fie excepții temporare, justificate punctual, explica Nicușor Dan.
Încălcarea unor norme de drept european, cum este cazul în situația de față, poate face obiectul controlului de constituționalitate, potrivit art. 148 din Constituție, ce reglementează integrarea României în Uniunea Europeană, a amintit el.
Președintele a subliniat, totodată, că prin stabilirea în concret a unor niveluri de prevenție și intervenție, repartizarea pe numărul exact de 528 de fonduri cinegetice, legea criticată își pierde caracterul general, abstract și de principiu al unui act normativ de prim rang, substituindu-se unei operațiuni tehnico-administrative care ar fi trebui adoptată de autoritatea publică centrală printr-un act administrativ.
În opinia sa, prin legea criticată, Parlamentul ajunge să exercite o funcție administrativă – acordarea unei derogări specifice, cu efecte concrete, pe baza unor date factuale – care prin natura ei aparține Executivului și este supusă unui regim procedural și de control judiciar distinct.
Șeful statului mai atrăgea atenția că pentru interdicția recoltării femelelor însoțite de pui cu vârsta sub doi ani nu se prevede o sancțiune.
‘O normă care interzice un comportament (uciderea femelelor cu pui), dar nu prevede o sancțiune pentru încălcarea interdicției, încetează să mai fie o normă juridică obligatorie, devenind o simplă recomandare morală. Fără calificarea încălcării interdicției ca faptă contravențională sau penală și stabilirea unei sancțiuni, norma este lipsită de forță coercitivă, încălcând cerința calității legii, care presupune, printre altele, ca destinatarii să poată prevedea consecințele nerespectării ei’, a transmis Nicușor Dan.
Conform acestuia, aprobarea a 859 de exemplare de urs brun ca nivel de prevenție la nivel național fără un sistem de monitorizare digital/în timp real, de tipul unei baze de date accesibile gestionarilor fondurilor cinegetice și autorităților simultan, face ca respectarea plafonului stabilit să fie imposibilă.
‘În absența unui mecanism care să blocheze automat extragerea de urși odată ce numărul aferent unui fond de vânătoare a fost atins, se permite, implicit, depășirea acestui număr. Faptul că nu există nicio sancțiune pentru depășirea acestuia, demonstrează faptul că legiuitorul nu a urmărit protecția reală a speciei (cerută de dreptul UE), ci a creat un cadru permisiv, lipsit de rigoare juridică’, se mai arăta în sesizare.
