România discută mult despre energie electrică, baterii și panouri fotovoltaice, dar prea puțin despre modernizarea sistemului de termoficare, susține președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
‘România discută mult despre energie electrică, baterii și panouri fotovoltaice, dar prea puțin despre o problemă care va deveni critică pentru orașe încălzirea clădirilor în perioada rece și mai ales răcirea clădirilor în perioadele de caniculă. Canicula nu crește doar disconfortul. Ea mută vârful de consum electric vara, mai ales prin aparatele de aer condiționat. Într-o lună cu 7 zile de caniculă, un apartament de 70 mp² poate consuma suplimentar 50-130 kWh electric, iar la nivel de oraș acest lucru înseamnă sute de MWh cerere suplimentară exact când rețeaua este deja tensionată. În același timp, România trebuie să își modernizeze termoficarea. Țara are încă o infrastructură importantă, peste 4.380 km de rețele de termoficare și aproximativ 1,05 milioane de clienți, dar sistemul este afectat de pierderi, investiții insuficiente și dependență de subvenții, dar mai ales de un concept depășit, care este continuat să fie reabilitat cu maximă încăpățânare’, precizează Chisăliță, într-o analiză publicată marți.
În completarea afirmațiilor sale, specialistul dă ca exemplu sistemul de termoficare de generația a IV-a (4GDH – Fourth Generation District Heating), sistemul de încălzire și răcire de generația a V-a (5GDHC – Fifth Generation District Heating and Cooling).
‘Sistemul de trigenerare produce simultan energie electrică, energie termică și energie frigorifică din același combustibil, de regulă gaz natural, biogaz sau alte gaze regenerabile. Energia electrică este generată de un motor sau o turbină, căldura reziduală este recuperată pentru încălzire și prepararea apei calde, iar pe timpul verii aceasta alimentează un chiller cu absorbție care produce apă răcită pentru climatizare. Aerul condiționat individual pare ieftin la apartament, dar devine scump la nivel de oraș, pentru că multiplică vârfurile de consum, suprasolicită rețeaua și obligă sistemul energetic să importe energie sau să pornească producție scumpă. De ce nu este bună soluția ‘fiecare cu AC-ul lui’? Deoarece AC-ul individual, crește puternic vârful de consum vara, evacuează căldură în oraș și amplifică insula de căldură urbană, este ineficient urbanistic, nu permite stocare termică, nu permite recuperare de căldură și pune presiune pe rețelele de distribuție electrică la vârf de consum’, subliniază șeful AEI.
Potrivit sursei citate, care citează datele din Planul Național Integrat pentru Energie și Schimbări Climatice (PNIESC), România estimează o creștere semnificativă a consumului electric până în anul 2030, de la 50 TWh – în prezent, la aproximativ 64 TWh – în 2030, echivalentul unei majorări cu 38%. În viziunea lui Chisăliță, dacă acest consum nou vine haotic, prin milioane de aparate individuale, orașele vor avea o problemă de rețea, însă dacă vine planificat, prin sisteme centralizate moderne, poate deveni ceva gestionabil.
‘Bucureștiul nu trebuie să abandoneze termoficarea, ci să o transforme prin adaptarea magistralelor, dar mai ales înlocuirea lor cu capacități adaptate sistemelor 5G, reducerea temperaturilor din rețea, inițial dezvoltarea de zone-pilot de răcire centralizată și ulterior realizarea sistemului de răcire în tot Bucureștiul, pompe de căldură mari pe apă uzată, lacuri, Dâmbovița, dar mai ales stocare termică în rezervoare de apă caldă și apă rece care să fie folosite la vârf de consum. Pentru București, soluția realistă este 4G acum, 5G gradual’, explică expertul.
În ceea ce privește situația din Cluj-Napoca, o zonă cu dezvoltări imobiliare noi și densitate bună, va fi nevoie de o modificare radicală de concept. Astfel, cartierele noi să nu mai aibă centrale individuale pe gaz, să fie dezvoltate rețelele 5G, cu pompe de căldură apă-apă la fiecare clădire și asigurarea răcirii centralizate pentru toate clădirile inclusiv birouri, spitale, campusuri.
‘Timișoara are veri foarte calde și profil bun pentru trigenerare și district cooling. Astfel, aici recomandarea este să se dezvolte sisteme de trigenerare pentru spitale, campusuri, industrie ușoară, cartiere de blocuri existente, rețele de joasă temperatură în cartiere noi cu stocare de frig pentru orele de vârf. Iași are densitate urbană și consum mare în clădiri publice. Recomandarea este să se asigure modernizarea termoficării existente, apelarea la pompe de căldură de mare capacitate, răcire centralizată pentru spitale, universități și clădiri administrative, concomitent cu interzicerea graduală a soluțiilor individuale ineficiente în dezvoltările mari. Oradea are avantaj geotermal. De aceea extinderea utilizării geotermale este calea, concomitent cu dezvoltarea rețelelor de joasă temperatură, a pompelor de căldură pentru ridicarea temperaturii în clădiri și abordarea răcirii centralizate în zonele noi. Oradea este probabil cel mai bun candidat pentru un model românesc de oraș termic inteligent’, se mai arată în analiza de specialitate.
De asemenea, în cazul Constanța, cu o cerere mare de răcire și acces la sursă de apă, ‘folosirea pompelor de căldură cu sursă apă cu răcire centralizată în zone hoteliere și comerciale’ și ‘stocarea frigului, concomitent cu integrarea fotovoltaicului local’ sunt soluții ce pot fi implementate.
‘România nu trebuie să repete la răcire greșeala făcută la încălzire, fiecare clădire pe cont propriu, fiecare apartament cu echipamentul lui, fiecare consumator împins spre soluții individuale. Pentru orașe, soluția corectă este: termoficare de joasă temperatură + răcire centralizată + pompe de căldură + trigenerare unde are sens + stocare termică și/sau electrică. Aerul condiționat rezolvă confortul apartamentului. Răcirea urbană rezolvă problema orașului’, notează Dumitru Chisăliță.
