Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) solicită autorităților să estimeze și să publice numărul operatorilor economici vizați de noile obligații europene privind ambalajele, defalcat pe clase de mărime, în condițiile în care regulamentul european se aplică din august.
Potrivit unui comunicat al organizației, transmis vineri AGERPRES, din 12 august 2026 se aplică Regulamentul (UE) 2025/40 privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.
România a intrat însă în noul regim fără ca autoritățile să fi publicat o estimare a numărului operatorilor economici vizați de noile obligații și, dintre aceștia, câți sunt microîntreprinderi și întreprinderi mici, precizează organizația.
‘Calendarul european nu așteaptă, iar companiile trebuie să respecte astăzi reguli pentru aplicarea cărora statul ar fi trebuit să le pregătească ieri. Nu contestăm obiectivul european și nu cerem mai puține reguli de mediu. Cerem să înțelegem economia asupra căreia le aplicăm, pentru că o regulă poate fi egală în text și profund inegală în economie atunci când costul administrativ cântărește diferit pentru o companie cu mii de angajați și pentru o firmă în care același om vinde, administrează și se ocupă de conformare. Înainte să sancționăm trebuie să explicăm, înainte să controlăm trebuie să măsurăm. Europa vrea mai puține deșeuri de ambalaje. România trebuie să se asigure că firmele înțeleg ce au de făcut pentru ca acest obiectiv să poată fi atins’, a declarat Cristina Chiriac, președinte fondator CONAF, citată în comunicat.
România avea, la 31 iulie 2026, aproape 1,8 milioane de entități economice active, însă CONAF precizează că nu susține că toate acestea intră sub incidența Regulamentului.
‘CONAF nu susține că toate aceste entități intră sub incidența Regulamentului. Problema este tocmai că, până la data acestei analize, nu a identificat în sursele publice ale autorităților o estimare care să arate câți operatori sunt efectiv vizați și cum se distribuie aceștia în funcție de dimensiune. Iar dimensiunea companiei contează. Un producător local care își ambalează produsele, un comerciant care vinde produse sub marcă proprie și o companie care pune pe piață volume mari de produse ambalate se pot afla în situații juridice diferite. Pentru fiecare trebuie stabilit rolul pe care îl are în lanțul economic și, în funcție de acesta, obligațiile care îi revin. Pentru compania mare există, de regulă, departamente juridice, consultanți, specialiști în sustenabilitate și oameni dedicați raportărilor. Într-o firmă mică, toate acestea ajung deseori pe masa antreprenorului’, se mai arată în comunicat.
Noul cadru european introduce etapizat cerințe privind ambalajele, sustenabilitatea și conformitatea acestora, precum și obligații diferite în funcție de rolul operatorului economic.
‘O parte a costurilor administrative asociate acestui proces are caracter fix sau cvasi-fix: există indiferent dacă operatorul pune pe piață milioane de produse sau volume mult mai reduse. Pentru o companie mare, costul poate fi distribuit peste milioane de unități. Pentru o întreprindere mică, aceeași categorie de cheltuială poate cântări mult mai mult în costul unui produs și poate influența inclusiv decizia de a continua comercializarea acestuia. O obligație identică în text nu produce, așadar, în mod necesar aceeași povară economică. Pentru compania mare, conformarea este o funcție a organizației. Pentru firma mică, ea poate deveni încă o meserie a antreprenorului’, notează organizația.
CONAF precizează că nu solicită amânarea Regulamentului, ci ca statul să îl facă aplicabil.
Organizația susține obiectivele europene privind reducerea deșeurilor de ambalaje și consideră că succesul noului cadru depinde de capacitatea României de a transforma obligația juridică într-una pe care operatorii economici o pot identifica, înțelege și aplica.
În acest context, CONAF solicită Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor să publice, în maximum 60 de zile, un ghid național de încadrare, cu exemple concrete pentru comerț, producție alimentară și marcă proprie.
De asemenea, organizația solicită Administrației Fondului pentru Mediu și Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate să estimeze și să publice numărul operatorilor economici vizați, defalcat pe clase de mărime, iar Oficiului Național al Registrului Comerțului să introducă distribuția pe activități CAEN în statisticile lunare relevante, astfel încât impactul noilor obligații să poată fi evaluat pe structura reală a economiei.
‘Pentru microîntreprinderi, în primele douăsprezece luni de aplicare, autoritățile să exercite activ rolul de îndrumare și să acorde, în limitele cadrului legal, posibilitatea remedierii neconformităților administrative înaintea aplicării sancțiunilor. România să susțină la nivel european soluții proporționale pentru obligațiile administrative aplicabile microîntreprinderilor și întreprinderilor mici care comercializează produse în alte state membre’, se mai precizează în document.
