Elevii români care au participat la evaluarea PISA 2025 au obținut scoruri sub media țărilor membre OCDE la Științe, Matematică, Lectură și Rezolvarea de probleme prin metode computaționale, a declarat marți Gabriela-Nausica Noveanu, coordonator național PISA 2025.
Potrivit acesteia, la evaluarea PISA 2025 au participat aproximativ 760.000 de elevi din întreaga lume, dintre care 7.725 de elevi din 322 de școli din România.
Gabriela-Nausica Noveanu a explicat că elevii români incluși în evaluare reprezintă aproximativ 172.000 de adolescenți de 15 ani, respectiv 76% din populația tinerilor de această vârstă.
‘Restul de 24% sunt acei tineri în afara școlii înscriși fie în clasa a VI-a sau mai jos sau excluși din evaluare conform criteriilor metodologice’, a afirmat coordonatorul național PISA 2025 la o conferință de presă.
Conform unui comunicat al Ministerului Educației și Cercetării, România a obținut, în medie, 425 de puncte la Științe, 419 puncte la Matematică, 413 puncte la Lectură și 442 de puncte la Rezolvarea computațională a problemelor. Acesta din urmă este un domeniu evaluat pentru prima dată în cadrul componentei ‘Învățarea în lumea digitală’. Toate aceste rezultate sunt sub mediile înregistrate de țările membre OCDE.
Ministerul Educației și Cercetării precizează că pentru România, ca stat aflat în proces de aderare la OCDE, rezultatele trebuie analizate și în contextul nivelului de dezvoltare al țării și al decalajelor care trebuie recuperate. PIB-ul pe locuitor se situează la aproximativ 71% din media OCDE, în timp ce doar 19% dintre persoanele cu vârste între 25 și 64 de ani au studii superioare, față de 41%, media țărilor membre OCDE.
La Științe și Matematică, rezultatele din 2025 sunt apropiate de cele din 2022, ceea ce indică o evoluție relativ stabilă, la Lectură înregistrându-se o scădere de 16 puncte. 48% dintre elevii români ating nivelul minim de competență (nivelul 2) la Matematică, 52% la Lectură și 54% la Științe, sub mediile țărilor membre OCDE de 65%, 69% și, respectiv, 74%.
Proporția elevilor cu performanțe ridicate (nivelul 5 sau 6) este: 2% la Științe, aproximativ 4% la Matematică și 1% la Lectură, față de mediile OCDE de 7%, 8% și, respectiv, 6%.
Rezultatele evidențiază și diferențe importante între elevii din mediul urban și cei din mediul rural. Decalajele sunt de aproximativ 100 de puncte în toate cele trei domenii principale evaluate: 109 puncte la Matematică, 98 de puncte la Științe și 94 de puncte la Lectură, în favoarea elevilor din unitățile de învățământ din mediul urban.
Studiul arată că elevii români raportează un nivel de curiozitate peste media OCDE, 77% față de 73%, iar 73% spun că sunt interesați să contribuie profesional la protejarea mediului, comparativ cu 62% la nivelul OCDE.
Implicarea părinților în educație s-a menținut relativ stabilă între 2022 și 2025, spre deosebire de scăderea semnificativă înregistrată la nivelul OCDE, iar proporția elevilor din școli cu politici de interzicere a utilizării telefoanelor mobile a urcat de la 22% în 2022, la 49% în 2025, ajungând la nivelul mediei țărilor membre OCDE. Datele arată totodată că distragerea atenției de către dispozitivele digitale la orele de Științe este asociată cu scoruri mai mici, diferența fiind mai mare în România (18 puncte) decât media țărilor membre OCDE (11 puncte).
Datele studiului PISA 2025, ale studiilor IEA, precum și cele obținute la evaluările naționale conturează un set de priorități pentru intervenția publică, printre care: identificarea timpurie și sprijin pentru alfabetizarea funcțională; implementarea sistemului național de evaluare standardizată, pentru a permite, la nivel național, comparații valide ale performanței elevilor de la un an la altul; monitorizarea integrată a participării școlare și a progresului în învățare; reducerea decalajelor urban-rural și a celor socioeconomice, ca obiectiv explicit de politică publică – sprijin – sprijin multianual consistent pentru școlile cu dezavantaje multiple; acces la servicii și oportunități educaționale în mediul rural (diagnoza mai precisă a barierelor din fiecare comunitate rurală).
