Fostul președinte sud-coreean Yoon Suk-yeol a fost condamnat vineri la 30 de ani de închisoare pentru trimiterea de drone în Coreea de Nord cu scopul de a provoca Phenianul și a crea un pretext pentru impunerea legii marțiale în decembrie 2024, relatează AFP.
Fostul șef de stat, în vârstă de 65 de ani, fusese deja condamnat la închisoare pe viață în februarie pentru ‘insurecție’, tentativă de impunere a legii marțiale și trimiterea armatei în parlament pentru a-l reduce la tăcere. De asemenea, a fost condamnat la cinci ani de închisoare în ianuarie, într-un caz separat.
Mai mult, Yoon a fost acuzat că a ordonat desfășurarea de drone militare care transportau pliante de propagandă deasupra Phenianului în octombrie 2024, ceea ce a amplificat tensiunile dintre cele două țări.
Yoon Suk Yeol a fost ‘condamnat la 30 de ani de închisoare’ pentru aceste fapte, a declarat vineri pentru AFP un purtător de cuvânt al unui tribunal din Seul.
Fostul președinte a fost condamnat pentru tentativă de instigare la un incident armat care ar fi servit drept pretext pentru impunerea legii marțiale, o inițiativă menită să ‘provoce o criză de securitate națională’, au subliniat judecătorii într-o declarație separată.
El ‘a intenționat să creeze baza juridică și justificarea necesare pentru declararea legii marțiale, provocând Coreea de Nord să comită acte armate sau echivalente împotriva armatei sau populației sud-coreene’, au adăugat aceștia.
Conform instanței, operațiunea a mobilizat ‘capacități militare în scopuri private’ fără ‘nicio legătură cu securitatea națională sau apărarea teritorială’, deoarece Yoon ‘credea că își poate folosi arbitrar puterile pentru câștig politic personal’.
Procurorii, care solicitaseră o pedeapsă de 30 de ani de închisoare, au susținut, de asemenea, că operațiunea a dus la scurgerea de informații clasificate, deoarece dronele s-au prăbușit pe teritoriul nord-coreean.
Împotriva tuturor așteptărilor, Coreea de Nord a reacționat cu reținere, avertizând doar că va riposta în cazul unor noi desfășurări de drone.
Acest lucru nu l-a împiedicat pe Yoon să încerce o lovitură de stat două luni mai târziu, justificând-o cu amenințări vagi, formulate, potrivit acestuia, de ‘forțe antistatale’ aflate în solda Coreei de Nord și prin faptul că Parlamentul, dominat de opoziție, a refuzat să-i adopte bugetul.
Cu toate acestea, un număr suficient de membri ai Parlamentului au reușit să se infiltreze în clădirea legislativului, care era înconjurată de soldați, și să adopte o rezoluție împotriva legii marțiale, forțându-l pe Yoon să dea înapoi. Episodul a declanșat o profundă criză politică.
Yoon Suk Yeol, pus sub acuzare în aprilie 2025 și în prezent închis, a făcut apel la condamnarea sa la închisoare pe viață, susținând că a acționat ‘exclusiv pentru binele națiunii’.
Avocații săi au respins acuzațiile privind trimiterea de drone, declarând că nu a existat ‘niciun ordin prealabil, nici nicio aprobare ulterioară’ din partea clientului lor și au făcut referire la un ‘act legitim de autoapărare’ după ce Coreea de Nord a trimis baloane pline cu deșeuri către Coreea de Sud.
Ei au denunțat-o ca fiind un ‘roman speculativ și mincinos’.
Zborurile de drone rămân un punct de tensiune în relațiile dintre cele două Corei, care, tehnic, sunt încă în război.
Actualul președinte sud-coreean Lee Jae-myung și-a exprimat regretul la începutul acestui an, după ce o anchetă a dezvăluit implicarea unor oficiali guvernamentali în trimiterea de drone civile în Coreea de Nord în ianuarie.
Phenianul a anunțat în special că a doborât o dronă echipată cu ‘echipament de supraveghere’ în apropierea orașului nord-coreean Kaesong, la câțiva kilometri de granița intercoreeană, și a promis un răspuns ‘teribil’ în cazul unei noi incursiuni.
‘Deși nu a fost intenția guvernului nostru, ne exprimăm regretul pentru tensiunile militare inutile cauzate de acțiunile iresponsabile și imprudente ale anumitor persoane’, a răspuns Lee Jae-myung.
Puternica soră a liderului nord-coreean Kim Jong Un, Kim Yo-jong, a spus că decizia președintelui sud-coreean de a-și exprima regretul a fost una ‘înțeleaptă’.
Însă speranțele pentru o dezescaladare au dispărut după ce Phenianul, izolat diplomatic, a reluat desemnarea Sudului drept ‘cel mai ostil’ dușman al său.
