Închiderea prelungită a Strâmtorii Ormuz, prin care tranzitează în mod normal aproximativ 20% din transporturile mondiale de petrol şi gaze naturale lichefiate, schimbă fundamental modul în care este privită securitatea energetică, potrivit experţilor şi liderilor din industria europeană a energiei, citaţi de CNBC.
Timp de decenii, energiile regenerabile au fost criticate pentru caracterul lor intermitent şi dependenţa de condiţiile meteorologice, în timp ce petrolul, gazele şi cărbunele au fost considerate surse sigure şi stabile. Războiul dintre Iran şi Israel, precum şi perturbările majore ale transporturilor energetice din Orientul Mijlociu, au inversat însă această percepţie.
Kingsmill Bond, strateg energetic la centrul de analiză Ember, a declarat că ”combustibilii fosili au devenit acum surse intermitente şi incerte”, în timp ce energia solară şi eoliană, susţinute de baterii moderne, oferă o stabilitate tot mai mare.
Experţii susţin că actuala criză energetică este diferită de şocurile petroliere din anii 1970. Atunci, alternativa era energia nucleară, care necesita investiţii uriaşe şi perioade lungi de construcţie. În prezent, tehnologiile regenerabile, bateriile şi electrificarea pot fi implementate mai rapid şi la costuri tot mai reduse.
Directorul general al companiei energetice finlandeze Fortum, Markus Rauramo, a afirmat că soluţia pentru reducerea dependenţei de combustibili importaţi este dezvoltarea producţiei locale de energie electrică din surse curate.
În acelaşi timp, Birgitte Ringstad Vartdal, director general al Statkraft, cel mai mare producător european de energie regenerabilă, a subliniat că progresele rapide ale tehnologiilor de stocare contribuie la reducerea problemei intermitenţei. Bateriile moderne sunt mai ieftine, au capacităţi mai mari şi pot acoperi perioadele dintre vârfurile de producţie şi cele de consum.
Totuşi, specialiştii avertizează că tranziţia energetică nu este lipsită de provocări. Unele state europene îşi reduc dependenţa de gazul rusesc, dar o înlocuiesc cu importuri crescute de gaze naturale lichefiate din Statele Unite.
Jan Rosenow, profesor de politici energetice şi climatice la Universitatea Oxford, consideră că această schimbare creează o nouă vulnerabilitate strategică. Potrivit acestuia, Europa riscă să devină dependentă de un singur furnizor extern, în timp ce energia regenerabilă produsă local nu este expusă aceloraşi riscuri geopolitice.
Criza din Ormuz a alimentat dezbaterile privind accelerarea investiţiilor în energie solară, eoliană, baterii şi infrastructură electrică, multe state considerând că securitatea energetică a viitorului depinde tot mai mult de producţia internă de electricitate şi tot mai puţin de rutele maritime ale petrolului şi gazelor.
