‘A fost îngrozitor. Totul s-a prăbușit, totul’, a declarat Yilmaris Blanco, care privește, împietrită de durere, dezastrul din Catia La Mar, unul dintre orașele cele mai afectate de dublul seism care a devastat zeci de clădiri în Venezuela, informează joi AFP.
‘Îi mulțumim lui Dumnezeu că suntem în viață, dar există persoane care suferă știind că rudele lor sunt acoperite de dărâmături sau strivite, fără să poată să le extragă’, a deplâns această localnică, în vârstă de 39 de ani.
‘Nu ne-a mai rămas nimic. Pentru moment, nu avem nimic, nici măcar forța sau curajul de a intra acolo’, a adăugat Larry Rojas, în vârstă de 49 de ani, unul dintre miile de sinistrați dintr-un sector din Catia La Mar, unde există aproape 200 de imobile rezidențiale.
Un dublu seism cu o intensitate fără egal în peste un secol a făcut peste 160 de morți și aproximativ 1.000 de răniți, potrivit unui bilanț provizoriu, și a cauzat prăbușirea a zeci de clădiri în Venezuela, unde reporterii de la AFP au văzut joi distrugeri atât de ample încât se tem că bilanțul real este mult mai grav.
Declarată ‘zonă sinistrată’, regiunea La Guaira, cu deschidere la Marea Caraibilor, situată la 40 de minute de mers cu mașina la nord de Caracas și unde se află Aeroportul Internațional Maiquetia, a fost cel mai grav afectată.
Unii dintre locuitori încearcă să le găsească singuri pe rudele lor dispărute, strigându-le pe nume. În această situație se afla și o familie care încerca să recupereze cadavrul unui bărbat și pe cel al unei femei, încărcate apoi în spatele unei camionete.
‘Vecinii de la etajele inferioare sunt îngropați, încercăm să îi extragem’, a declarat Lisbeth Vasquez, o localnică de 37 de ani, care a reușit să iasă alături de familia ei din unul dintre imobilele prăbușite. ‘Avem nevoie de ajutor’, a implorat ea.
Zeci de salvatori lucrează deja în mijlocul dărâmăturilor, în timp ce unii dintre locuitorii orașului își caută rudele pe cont propriu.
‘Avem nevoie de ajutor, mai ales de echipamente tehnice. Echipele de ajutorare care sunt la Caracas, care știu ce instrumente să utilizeze, care pot veni să ajute aici în La Guaira, să vină cât mai repede’, a implorat, cu respirația întretăiată, Jose Pacheco, coordonatorul Grupului Unit de Salvare din Venezuela.
‘Puteți vedea în ce stare se află structurile, precum aceasta, complet prăbușită, iar lucrul de care avem nevoie este ajutorul’, a repetat acest salvator de 52 de ani, care a numărat aproximativ 14 imobile prăbușite în jurul lui.
‘Nu am văzut niciodată așa ceva’, a declarat el, bazându-se pe experiența sa de trei decenii. ‘Pământul s-a cutremurat mai puternic’ decât în timpul seismelor precedente, a adăugat el.
‘Nu mai avem apă’
Unele clădiri turn stau să cadă, prezentând fisuri mari și găuri adânci la nivelul fațadelor. Alte zeci de clădiri, în schimb, s-au prăbușit complet. Fără electricitate într-o mare parte a zonei, zeci de locuitori au rămas noaptea trecută afară, temându-se de noi replici seismice, mai violente decât cele aproximativ 20 resimțite deja. Alți sinistrați caută un adăpost.
Ușile din sticlă ale unei farmacii din Catia La Mar sunt complet distruse și raioanele sale au fost golite, au constatat jurnaliștii de la AFP, fără ca autoritățile locale să fie în măsură să confirme dacă au existat jafuri după declararea stării de urgență.
Sprijinit de un zid, Antonio Bermudez, un locuitor de 45 de ani din La Guaira, încearcă să își deplaseze piciorul pe care nu mai poate să îl miște după prăbușirea unei dale în timp ce el încerca să iasă de sub dărâmături.
Se afla în sufrageria lui atunci când, brusc, pământul a început să se cutremure. ‘Am încercat să caut refugiu sub un stâlp. Eram între dormitorul meu și sala de baie. Blocul se cutremura și mai tare, tot mai puternic. M-am agățat de perete, m-am agățat de perete, m-am agățat de perete, iar imobilul a început să se prăbușească’, repetă el, aflat încă în stare de șoc.
În absența curentului electric, unii dintre localnici alergau pe străzi cu lanterne, în timp ce vehiculele echipelor de urgență luminau pentru scurt timp străzile cu girofarurile lor intermitente.
‘Nici noi nu mai avem apă, murim de sete’, a spus Larry Rojas.
El imploră în continuare: ‘Vă rugăm, să ne ajute cineva; să trimită utilaje grele. De asta avem nevoie pentru a avea acces în clădirile prăbușite’.
