Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) și Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (ANES) marchează 60 de ani de la Decretul nr. 770/1966 privind restricționarea accesului la întreruperea de sarcini la cerere.
‘Conferința de azi și de mâine este dedicată împlinirii/comemorării a 60 de ani de la adoptarea Decretului nr. 770 din 1966, în urma căruia accesul la întreruperea de sarcini la cerere a fost sever restricționat, prin asta însemnând că întreruperea la cerere era practic imposibilă și permisă doar în cazul unor probleme medicale ale femeii. Avem două zile de evenimente. Astăzi ne vom concentra pe efectele acestei politici în ceea ce privește femeile și corpul lor, dar și efectele economice ale politicii demografice, pentru că astăzi vorbim despre această generație a decrețeilor (…) Sunt generațiile născute după adoptarea acestui decret, care vor ieși la pensie punând presiune pe sistemul nostru’, a declarat Luciana Jinga, expert la IICCMER.
Jinga a punctat că pe agenda evenimentului ‘O politică a fricii. O generație de femei și copii plătită cu sacrificiu’ se regăsește și un moment dedicat ONG-urilor care au militat până în prezent pentru a avea o zi de comemorare, dar și un monument dedicat acestor victime. Marți vor fi prezentate rețeaua de instituții dedicată ocrotirii minorilor în timpul regimului comunist și metodele alternative la instituționalizare.
Foto: SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
Dragoș-Mihai Hotea, secretar de stat la Cancelaria Prim-ministrului, a afirmat că evenimentul reprezintă un memento al importanței promovării drepturilor fetelor și femeilor și a egalității de șanse între femei și bărbați.
‘De-a lungul timpului, corpul femeii a fost unul dintre cele mai intens discutate subiecte, devenind treptat o chestiune de interes public. Asupra lui, alte persoane sau, după caz, instituții sau entități ale statului și-au atribuit constant dreptul de a interveni. De la discuții până la reguli, limite și decizii, acest fapt a devenit uneori consens la nivelul societății. De cele mai multe ori, femeile nu au avut niciun cuvânt de spus. Regimul comunist din România nu a făcut excepție și a dus lucrurile la un alt nivel (…) Restricționarea dreptului la avort a determinat numeroase femei să apeleze la întreruperi de sarcini clandestine, desfășurate în condiții nesigure, iar numeroase femei și-au pus sănătatea și viața în pericol. Numeroase femei au murit’, a spus Dragoș-Mihai Hotea.
El a amintit de copii născuți cu malformații congenitale grave, cu afecțiuni fizice și psihice, care au ajuns orfani sau au fost abandonați, care au ajuns în cămine, spitale și secții de neuropsihiatrie infantilă, unde nu primeau asistență medicală corespunzătoare, stăteau în condiții insalubre și unde de cele mai multe ori își găseau sfârșitul.
Hotea a punctat că mentalitatea potrivit căreia altcineva poate avea un drept de intervenție asupra corpului femeii nu dispare odată cu schimbarea unui regim, ci poate supraviețui prin norme sociale, prejudecăți, stigmatizare sau chiar prin discurs public iresponsabil, de aceea este esențială susținerea dreptului femeilor de a dispune de propriul corp.
Foto: SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO
La rândul său, Luminița Popescu, secretar de stat la ANES, a atras atenția că decretul de restricționare a accesului la întreruperea de sarcini a dus la vieți curmate și copii rămași orfani.
Luminița Popescu a menționat că în anii ’90 erau circa 100.000 de minori în casele de copii.
‘Vorbim despre peste 100.000 de copii care au fost victime ale eșecului statului în a-și proteja cetățenii, pentru că despre asta trebuie să vorbim astăzi, despre un stat eșuat care, deși avea datoria să-și protejeze cetățenii și cetățenele, a lansat un atac deosebit de grav, materializat în vieți pierdute (…) Statul comunist a sacrificat sănătatea, libertatea și viața femeilor pentru obiective demografice’, a adăugat reprezentanta ANES.
