Agențiile de presă reprezintă infrastructura critică a democrației europene și trebuie tratate ca atare în arhitectura digitală și legislativă a Uniunii Europene, au subliniat participanții la dezbaterea organizată marți, la Bruxelles, de Boardul Alianței Europene a Agențiilor de Presă (EANA) și Parlamentul European (PE).
Evenimentul, dedicat rolului agențiilor de presă în combaterea dezinformării în Europa și moderat de secretarul general al EANA, Alexandru Giboi, a reunit reprezentanți ai instituțiilor UE și ai agențiilor de presă, cu participarea în calitate de invitată specială a vicepreședintei executive a Comisiei Europene (CE) Henna Virkkunen, responsabilă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, precum și pentru portofoliul tehnologiilor digitale și de frontieră.
Directorul general al agenției italiene de presă ANSA și președintele EANA, Stefano De Alessandri, a subliniat că agențiile de presă reprezintă ‘coloana vertebrală a ecosistemului informațional european’, furnizând zilnic informații verificate pentru guverne, instituții și mass-media.
El a avertizat că dezinformarea a intrat într-o nouă fază, fiind automatizată și amplificată de inteligența artificială generativă, capabilă să producă masiv conținut fals și narațiuni manipulative. În acest context, De Alessandri a cerut recunoașterea agențiilor ca infrastructură critică europeană și a insistat că adevărul are un cost real, bazat pe verificare, corespondenți pe teren și standarde editoriale.
Totodată, el a atras atenția asupra dezechilibrului economic din industrie, în care platformele digitale și companiile de AI utilizează conținut jurnalistic fără o compensare echitabilă, și a cerut modele de licențiere adaptate erei inteligenței artificiale, bazate pe transparență și remunerare corectă.
În aceeași linie, Patrick Lacroix, directorul general al agenției de presă Belga și membru în Consiliul de administrație al EANA, a descris agențiile de presă drept ‘infrastructură democratică a informației’, comparabilă cu o rețea de date esențială pentru funcționarea societății. El a avertizat că algoritmii platformelor favorizează conținutul emoțional și polarizant, în timp ce inteligența artificială generativă amplifică ‘zgomotul’ informațional și erodează capacitatea publicului de a distinge între adevăr și fals.
Patrick Lacroix a pledat pentru introducerea unui sistem obligatoriu de tip ‘opt-in’ (acord explicit pentru utilizare) pentru utilizarea datelor jurnalistice și a conținutului de presă în antrenarea și funcționarea modelelor de inteligență artificială, subliniind că nu este vorba despre restricționarea internetului deschis, ci despre protejarea informațiilor verificate care stau la baza democrației.
De asemenea, el a cerut transparență privind conținutul folosit de modelele de AI, prin mecanisme moderne ușor de procesat automat, inclusiv API-uri (interfețe de programare a aplicațiilor) și protocoale avansate, precum și crearea unor instrumente prin care deținătorii de drepturi să își poată exprima opțiunile diferențiat, inclusiv printr-un registru centralizat la nivelul Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) pentru gestionarea opțiunilor de tip ‘opt-out’ (renunțare la utilizare).
La rândul său, directorul general al AGERPRES, Claudia Nicolae, a subliniat că viteza cu care circulă informația a crescut semnificativ, iar volumul de conținut pus la dispoziția publicului în fiecare zi este fără precedent. În acest context, s-a produs un fenomen extrem de îngrijorător, a cărui amploare începe abia acum să fie cuantificată.
Ea a subliniat că informația verificată are un cost ridicat, deoarece presupune prezența jurnaliștilor pe teren, timp pentru verificarea surselor, implicarea redactorilor, existența unei infrastructuri instituționale și asumarea responsabilității.
Ambasadoarea României în Regatul Belgiei, Andreea Păstârnac, a subliniat relevanța relației comunității românești din Belgia și din alte state europene cu presa și informația corectă în activitatea diplomatică. Ea a menționat existența unor inițiative ale jurnaliștilor români din diaspora, axate pe asigurarea unui flux de informații corecte și relevante, precum și rolul esențial al comunicării în relația dintre comunități și state.
Vicepreședinta CE Henna Virkkunen a reafirmat că lupta împotriva dezinformării este o prioritate strategică a Comisiei Europene, avertizând asupra presiunilor economice tot mai mari asupra mass-mediei și a impactului inteligenței artificiale generative.
Comisia propune programe de sprijin pentru media în valoare de miliarde de euro, inclusiv prin inițiativa AgoraEU (cadru de finanțare dedicat culturii, mass-mediei și societății civile), și dezvoltă instrumente precum Digital Services Act și European Democracy Shield pentru combaterea dezinformării și protejarea integrității alegerilor.
Reprezentanta Comisiei Europene a atras atenția asupra schimbării comportamentului de consum informațional, în special în rândul tinerilor, unde platformele sociale au devenit surse principale de informare, ridicând probleme de alfabetizare media și gândire critică.
Europarlamentarul Victor Negrescu a subliniat că dezinformarea și inteligența artificială sunt strâns legate, întrucât aceleași tehnologii care aduc beneficii pot fi folosite și pentru manipulare la scară largă. El a arătat că agențiile de presă au un rol esențial ca surse de încredere, prin verificarea și filtrarea informației într-un spațiu tot mai aglomerat de conținut.
Totodată, eurodeputatul a insistat asupra nevoii de a susține jurnalismul independent, de a proteja libertatea presei și de a oferi resurse pentru ca organizațiile media să rămână competitive în mediul digital. El a subliniat și importanța educației media, în special pentru tineri, arătând că lupta împotriva dezinformării este o responsabilitate comună a instituțiilor europene, autorităților, platformelor și jurnaliștilor.
În intervenția sa, Antonella Sberna, vicepreședintă a PE, a evidențiat dificultatea actuală de a distinge adevărul în era digitală, în care inteligența artificială și platformele online amplifică informația neverificată. Ea a subliniat necesitatea unui ecosistem informațional funcțional bazat pe cooperare între instituții, media și factorii decizionali, insistând că regulile europene trebuie nu doar adoptate, ci și aplicate eficient.
Pina Picierno, de asemenea vicepreședintă PE, a tras un semnal de alarmă asupra propagandei și influenței externe, afirmând că ‘propaganda nu este jurnalism’, iar platformele publice sau private nu trebuie să amplifice mesajele regimurilor autoritare. Ea a susținut că agențiile de presă sunt esențiale pentru verificarea informației și protejarea spațiului democratic, în contextul în care dezinformarea afectează deja majoritatea cetățenilor europeni.
Participanții au concluzionat că dezinformarea nu poate fi combătută printr-un singur actor sau instrument, ci necesită un efort comun între instituții europene, state membre, platforme digitale și mass-media. Agențiile de presă au fost descrise ca un element esențial al infrastructurii democratice europene, iar consolidarea lor financiară, juridică și tehnologică a fost considerată o condiție necesară pentru apărarea democrației în era inteligenței artificiale.
