Carmen Croitoru, director general al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, unul dintre coordonatorii ‘Barometrului de Consum Cultural 2025. Rutine, ritualuri și comunități sociale’, lansat joi la Teatrul Național, a afirmat, referindu-se la consumul cultural, că acesta ‘este în scădere’.
‘Adevărul este că suntem în scădere. Sigur, încă nu se simte, e un platou, pentru că întotdeauna cifrele de consum au o întârziere față de crizele economice, politice și chiar sociale, dar faptul că oamenii sunt îngrijorați și se uită de două ori în portofel înainte să-și ia un bilet la teatru, la operă sau la concerte începe să fie vizibil. Probabil că momentul de scădere mai acută se va vedea în 2026’, a spus Carmen Croitoru.
Referindu-se la piața cărții, directorul INCFC a susținut că ‘lumea citește mai puțin pe suport de hârtie și mai mult pe tablete, pe ecrane’.
‘Cititul nu a dispărut, cititul e acolo și cititul e fundamental pentru că chiar și cu AI-ul tot trebuie să citești încă. Deci problema ar fi să vedem cum reîmprietenim cititul cu obiectul ‘carte’ și noi avem în plan de propus o strategie de parteneriat public-privat între ceva ce a dispărut din România, și anume librării, și biblioteci, care fac serviciul național de prezervare a cărții. Dacă reușim să promovăm această măsură, atunci probabil că amândouă se vor simți mai bine, cu tot cu editurile de carte și cu scriitorii, că scriitorii, mă rog, au cel mai puțin stres. Ei la un moment dat se despart de actul de creație și într-un viitor, mai mult sau mai puțin îndepărtat, își primesc și onorariile cuvenite’, a declarat Carmen Croitoru.
Ea a menționat că printre puținele domenii care au înregistrat creșteri în 2025 se numără ‘vizitarea patrimoniului’, dar și acesta ‘este o urmare a faptului că 2024 a fost un an bun’.
‘Presupunem că limitarea posibilităților de deplasare și vacanțele vor afecta asta, și prețul la benzină, evident. Omul a început să-și pună în agenda de călătorie, și în vacanțe, și un obiectiv de patrimoniu, chiar când merge în străinătate, chiar când merge în țară. Deci, a crescut aparent consumul de patrimoniu imobil și situri arheologice’, a precizat Croitoru.
Anda Becuț Marinescu, director de cercetare al INCFC și coordonator al ‘Barometrului de Consum Cultural 2025. Rutine, ritualuri și comunități sociale’, a afirmat: ‘Barometrul ajută la identificarea diferențelor dintre diferite categorii de populație, în special din perspectiva barierelor de participare, deoarece, într-un fel, un locuitor al unui oraș mare are acces la cultură și într-un alt fel interacționează cu anumite forme de expresie culturală într-un mediu rural’.
Ea a adăugat că potrivit concluziilor barometrului există o competiție cu alte tipuri de activități care atrag și mențin atenția și disponibilitatea pentru practicile sociale, în special din perspectiva planificării și alocării unui anumit timp.
Potrivit acesteia, tendințele culturale sunt fluctuante, apreciind, spre exemplu, că vizitele la muzee au fost în creștere imediat după pandemie, iar de atunci au înregistrat o scădere constantă.
* * *
Studiul, lansat de Institutul Național pentru Cercetare și Formare Culturală la Sala Media a Teatrului Național ‘I. L. Caragiale’, propune o perspectivă asupra consumului cultural înțeles ca fenomen social integrat în practicile cotidiene și în dinamica relațiilor dintre oameni și comunitățile din care fac parte.
Structurat în patru capitole – ‘Consumul cultural în spațiul public: Dimensiuni teoretice, tipologii de public și tipare de participare’, ‘Consumul cultural non-public: rutine, receptare și tipuri de consumatori’, ‘Cetățenia democratică în contextul practicilor de consum cultural’ și ‘Percepții și atitudini față de diversitatea etnică și imigranți în România’ -, volumul depășește perspectiva strict cantitativă asupra consumului cultural și investighează rolul culturii în organizarea vieții cotidiene, consolidarea relațiilor sociale și dezvoltarea comunităților.
Datele ediției 2025 evidențiază o dinamică neuniformă a participării culturale în spațiul public. 65% dintre respondenți au declarat că au vizitat cel puțin o dată în ultimele 12 luni un monument istoric sau un sit arheologic, aceasta fiind cea mai mare pondere dintre activitățile culturale analizate. Vizitarea muzeelor, expozițiilor și galeriilor de artă a fost menționată de 39% dintre respondenți, în timp ce 34% au mers la cinematograf și 23% au participat la spectacole de teatru, în afara festivalurilor.
Distribuția rezultatelor conturează un profil al consumatorului cultural domestic în care produsele muzicale și audiovizuale prezintă procente foarte mari de consum, urmate de practicile de informare și de lectura cărților. Ascultarea muzicii (96%) și vizionarea programelor TV informative (92%) ocupă primele două poziții. În același timp, procentajul de 55% pentru lectura cărților indică prezența acestei practici în obiceiurile culturale ale respondenților, în timp ce procentajul de 20% pentru audiobookuri sugerează o utilizare mai restrânsă a cărților în format audio.
Realizatorii barometrului au remarcat o utilizare zilnică a internetului, declarată de aproximativ trei sferturi dintre respondenți. Utilizarea săptămânală sau mai des se remarcă pentru 81%. La polul opus, 12% declară că nu au utilizat internetul în ultimele 12 luni. În ceea ce privește timpul petrecut pe internet, rezultatele evidențiază faptul că timpul digital este distribuit inegal între platformele de socializare. WhatsApp și Facebook au o utilizare cotidiană mai extinsă decât Instagram și TikTok.
Barometrul de Consum Cultural 2025 evidențiază o ierarhizare a nivelurilor de identificare în care identitatea națională și cea locală sunt dominante, urmate de identitatea regională, în timp ce identitatea globală și cea europeană ocupă o poziție relativ marginală.
Studiul a fost efectuat pe un eșantion reprezentativ național, pentru populația de 18 ani și peste. Volumul aproximativ este de 1.064 de persoane, cu o eroare maximă de +/-3.1% la un nivel de încredere de 95%. Aplicarea chestionarelor s-a realizat prin metoda CATI, pe un eșantion simplu, aleatoriu, prin generarea de numere de telefon cu format valid pe teritoriul României, prin metoda RDD (random digit dialing). Pentru fiecare respondent, au fost înregistrate datele socio-demografice, ceea ce a permis să fie validată structura eșantionului: genul, vârsta, nivelul de educație, mărimea localității și subregiunile de dezvoltare.


