Acordul comercial provizoriu dintre UE şi ţările Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay) va începe să se aplice cu titlu provizoriu de la 1 mai 2026, urmând să intre pe deplin în vigoare după ce Parlamentul European, care aşteaptă un aviz de la Curtea Europeană de Justiţie, îşi va da acordul. Uniunea Europeană şi blocul sud-american Mercosur vor pune în aplicare vineri un acord de liber schimb controversat, de la care UE speră în special că va aduce beneficii exportatorilor şi va calma criticii, chiar dacă nu poate compensa pe deplin lovitura dată de tarifele SUA. Chiar dacă reducerea taxelor între UE şi Mercosur nu se va produce peste noapte, vor exista câteva schimbări.
Aşadar, după 25 de ani de negocieri, acordul UE-Mercosur va intra în vigoare de la 1 mai, deşi doar cu titlu provizoriu.
Acordul comercial istoric dintre UE şi ţările Mercosur – Argentina, Brazilia, Paraguay şi Uruguay – a fost încheiat în decembrie 2024. Ţările UE l-au aprobat un an mai târziu, permiţând semnarea acordului. Toate cele patru ţări Mercosur l-au aprobat, de asemenea.
Cu toate acestea, pentru a fi finalizat, acordul are încă nevoie de consimţământul Parlamentului European. Procesul a fost încetinit după ce deputaţii europeni au trimis, în ianuarie, acordul la Curtea Europeană de Justiţie pentru o analiză juridică cu privire la compatibilitatea acordului cu tratatele UE.
CITEȘTE ȘI Mega-acordul comercial UE-Mercosur: câştigătorii şi perdanţii
Dar între timp, Comisia Europeană a decis să aplice acordul cu titlu provizoriu.
Euractiv.com prezintă câteva răspunsuri la întrebări practice care pot apărea în legătură cu aplicarea provizorie a acordului:
Pot intra în UE cantităţi nelimitate de carne de vită şi de pui din Brazilia fără taxe vamale?
Nu. Cantităţi nelimitate de carne de vită scutită de taxe vamale din Brazilia, Argentina sau alte ţări din Mercosur nu vor intra în UE cu o rată tarifară zero – nici din prima zi, nici ulterior.
Acordul permite o cotă suplimentară de 99.000 de tone de carne de vită – împărţită între carne proaspătă şi congelată – la o rată tarifară redusă de 7,5%, introdusă treptat pe o perioadă de şase ani şi împărţită între cele patru ţări.
Comisia afirmă că acest lucru reprezintă aproximativ 1,5% din producţia de carne de vită a UE. Unii experţi estimează că ar putea determina o scădere a preţurilor cu până la 2% odată ce va fi implementat pe deplin. Sectorul zootehnic rămâne însă îngrijorat de concurenţa din partea loturilor de carne de mare valoare provenite din Brazilia şi Argentina.
În ceea ce priveşte carnea de pasăre, importurile scutite de taxe vamale sunt limitate la 180.000 de tone, introduse treptat pe o perioadă de cinci ani. Potrivit Comisiei, acest lucru reprezintă aproximativ 1,3% din producţia UE, iar creşterea consumului de pui în Europa ar trebui să absoarbă această creştere.
Zahăr, miere, etanol şi orez
În ceea ce priveşte zahărul, nu se acordă cote suplimentare, cu excepţia a 10.000 de tone din Paraguay. O cotă existentă de 180.000 de tone de zahăr brut din trestie va fi permisă fără taxe vamale – aproximativ 1,1% din producţia de zahăr a UE.
Două cote vor fi deschise pentru etanol pe o perioadă de cinci ani, pentru un volum total de 650 000 de tone: 450 000 de tone scutite de taxe vamale şi 200 000 de tone cu taxe vamale reduse.
Acordul include cote scutite de taxe vamale pentru miere (45 000 de tone în cinci ani) şi orez (60 000 de tone în cinci ani).
Ce vor obţine producătorii de alimente din UE şi când?
Aplicarea provizorie aduce, de asemenea, beneficii imediate – chiar dacă treptate – pentru exportatorii din UE. Reducerile tarifare sunt, în general, mai lente decât în cazul produselor Mercosur.
Să luăm, de exemplu, uleiul de măsline. Tarifele vor scădea la zero în decurs de 15 ani, fără limite de volum. În Argentina, unde taxele se ridică în prezent la 31,5%, acestea vor scădea uşor la 29,4% încă din prima zi, până când vor fi eliminate complet în 2041, a declarat Rafael Pico, directorul general al asociaţiei spaniole a producătorilor de ulei de măsline, Asoliva.
Pico a remarcat că uleiul de măsline mai ieftin pe pieţele Mercosur ar putea acţiona ca „o pârghie pentru stimularea consumului”, indicând un puternic potenţial de creştere, în special în Brazilia, care este deja unul dintre cei mai mari importatori din lume.
În ceea ce priveşte vinul, doar vinurile spumante de gamă superioară (aproximativ 7 euro pe litru, cu excepţia şampaniei) vor beneficia de eliminarea imediată a tarifelor. Vinurile spumante mai ieftine vor deveni scutite de taxe după 12 ani. Pentru alte vinuri, inclusiv băuturile de tip şampanie, tarifele vamale vor fi eliminate treptat pe parcursul a opt ani.
Lucrurile vor evolua mai rapid în cazul băuturilor spirtoase, majoritatea tarifelor fiind eliminate în termen de patru ani.
Brânză şi dulciuri
Brânza se confruntă cu un proces mai îndelungat, o cotă de 30.000 de tone scutită de taxe vamale urmând să intre în vigoare peste 10 ani.
În categoria dulciurilor, tarifele pentru ciocolata europeană vor fi eliminate treptat pe o perioadă de nouă ani. Tranziţia va fi mai lungă – 14 ani – pentru ciocolata albă, mai puţin apreciată.
Este această punere în aplicare definitivă?
Nu. Acordul se aplică doar cu titlu provizoriu, în aşteptarea aprobării de către Parlamentul European. Înainte de aceasta, cea mai înaltă instanţă a UE trebuie să îşi emită avizul.
În ianuarie, deputaţii europeni au sesizat Curtea de Justiţie pentru a evalua compatibilitatea acordului cu legislaţia UE, pe fondul îngrijorărilor legate de dispoziţiile care permit ţărilor din Mercosur să conteste legislaţia UE care afectează accesul pe piaţă. Dacă Curtea constată că anumite părţi ale acordului sunt incompatibile cu tratatele UE, acordul va trebui modificat înainte de a putea intra pe deplin în vigoare.
Cauza a fost introdusă oficial la 25 martie. Ţările şi instituţiile UE au fost invitate să prezinte observaţii scrise, urmând ca, eventual, să aibă loc o audiere orală.
Un avocat general va emite apoi un aviz, propunând o interpretare juridică, înainte ca judecătorii să pronunţe o hotărâre definitivă. Procesul poate dura mai mult de un an.
OPINII PRO ŞI CONTRA
Acordul UE-Mercosur va crea o piaţă de 720 de milioane de persoane, reducând tarifele cu miliarde de euro şi deschizând oportunităţi în multiple sectoare. Pentru a preveni potenţialele prejudicii aduse sectorului agricol european în urma liberalizării comerţului, în februarie 2026 Parlamentul European a aprobat clauze de salvgardare care stabilesc modul în care UE ar putea suspenda temporar preferinţele tarifare pentru importurile agricole din ţările Mercosur, în cazul în care o creştere bruscă a acestor importuri ar prejudicia producătorii din UE.
Acordul UE-Mercosur a stârnit controverse în mai multe ţări, inclusiv în România, unde guvernul l-a susţinut, în ciuda avizului negativ al Ministerului Agriculturii şi al protestelor fermierilor.
CITEȘTE ȘI Tanczos Barna: Mercosur este o ameninţare în continuare la adresa fermierilor din Europa, nu doar la adresa fermierilor din România/ Vom găsi soluţii pentru a sprijini producătorii din ţară CITEȘTE ȘI Mihai Fifor (PSD): Premierul Bolojan recidivează grav aprobând Memorandumul privind Acordul Mercosur / Dacă aceasta este maniera în care înţelege să guverneze, actuala formulă nu mai poate funcţiona. Este momentul ca premierul-kamikaze să plece acasă
La nivelul blocului comunitar, susţinătorii, printre care Germania şi Spania, spun că acordul va ajuta la compensarea impactului tarifelor preşedintelui american Donald Trump şi la reducerea dependenţei de China pentru minerale critice.
În schimb, Franţa şi alţi critici susţin că acesta va creşte importurile de carne de vită şi zahăr ieftine şi va submina poziţia fermierilor locali, iar ecologiştii spun că va accelera distrugerea pădurilor tropicale.
Raportorul permanent al Comisiei pentru comerţ internaţional pentru Mercosur, Gabriel Mato (PPE, Spania), a declarat: „Salutăm lansarea acestui parteneriat important între UE şi Mercosur, care reprezintă o oportunitate semnificativă de a ne consolida legăturile economice şi politice cu America Latină. Aplicarea sa provizorie deschide o fază crucială pentru evaluarea impactului real al acordului pe teren. UE trebuie să se ridice la înălţimea aşteptărilor şi să îşi îndeplinească toate angajamentele asumate în cadrul acordului, asigurând o concurenţă loială şi un sprijin eficient pentru sectoarele cele mai sensibile ale Europei, în special agricultura.”
La rândul său, preşedintele Comisiei pentru comerţ internaţional, Bernd Lange (S&D, DE), a adăugat: „Acesta este un adevărat punct de cotitură şi exact remediul potrivit în aceste vremuri dificile din punct de vedere economic. Acordul este un semnal strategic împotriva izolaţionismului, în favoarea parteneriatului şi a comerţului bazat pe norme. Sunt încrezător că, până când Parlamentul va lua decizia finală, acordul va fi dat deja roade economice şi politice. Ar trebui, de asemenea, să continuăm cu acorduri viitoare şi să accelerăm procedurile de ratificare, astfel încât să putem culege beneficiile mult mai repede decât în prezent – protejând în acelaşi timp rolul Parlamentului European”.
În orice caz, economiştii avertizează că beneficiile economice ale acestui pact şi ale altora încheiate în ultimele luni de UE vor fi modeste şi este puţin probabil să compenseze pe deplin pierderile comerciale faţă de SUA.
Susţinătorii speră că cel mai mare acord al UE din punct de vedere al reducerilor tarifare, a cărui negociere a durat 25 de ani, va aduce rapid beneficii exportatorilor din UE, astfel încât, atunci când Parlamentul European va vota, probabil peste doi ani, avantajele să fie evidente.
BENEFICII CU ÎNTÂRZIERE
Comisia Europeană a estimat că acordul cu Mercosur va stimula PIB-ul UE cu 0,05% în 2040, în timp ce acordul cu India, pe care UE l-a numit „mama tuturor acordurilor”, ar putea adăuga 0,1% la PIB, potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială.
Aceste beneficii vor fi resimţite abia peste cel puţin un deceniu, când acordurile vor fi pe deplin implementate, în timp ce efectele negative ale tarifelor impuse de Trump au fost imediate.
Reducerile tarifare ar trebui să ajute companiile din UE să concureze mai eficient cu preţurile adesea scăzute ale mărfurilor chinezeşti, dar provocările sunt în creştere.
China a început deja să compenseze tarifele americane, raportând un excedent comercial record de aproape 1,2 trilioane de dolari în 2025, determinat de exporturile în plină expansiune către pieţele din afara SUA.
Aşadar, deşi acordurile comerciale ale UE ar trebui să ajute, UE nu va compensa exporturile pierdute ale SUA fără a se orienta către piaţa internă. Aproximativ 60 % din exporturile UE sunt realizate între ţările membre ale UE, iar o piaţă unică mai eficientă şi mai competitivă ar putea compensa cu uşurinţă această pierdere.
