Luna iulie, cunoscută în tradiția populară și sub numele de ‘cuptor’, este perioada anului când se înregistrează cele mai toride zile de vară. Luna iulie are 31 de zile, ziua numărând 14 ore, iar noaptea doar 10 ore.
Numită inițial ”quintilis” de la cuvântul ”quintus” (al cincilea), fiind a cincea lună în vechiul calendar roman, luna iulie (lat. julius) a fost dedicată, ulterior, împăratului Iulius Cezar, care în anul 46 î.Hr. a avut inițiativa alcătuirii unui nou calendar. Un grup de astronomi din Alexandria a lucrat sub conducerea lui Sosigene, reușind să alcătuiască un nou calendar, la baza căruia se afla mișcarea Soarelui timp de un an. Anul era stabilit la 365 de zile, astfel că într-un ciclu erau trei ani de 365 de zile, în timp ce un al patrulea an, de 366 de zile, era denumit an bisect. Anul a fost împărțit în 12 luni cu denumirile anterioare. Sosigene a stabilit ianuarie ca primă lună a anului, potrivit lucrării ”Zile și mituri. Calendarul țăranului român” (Ion Ghinoiu, 2000).
Soarele și Luna
La începutul lunii, Soarele răsare la ora 5 h 35 m și apune la ora 21 h 04 m, iar la sfârșitul lunii răsare la ora 6 h 01 m și apune la ora 20 h 42 m, conform https://astro-urseanu.ro/.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
Luna – reprezintă perioada de timp cât durează o rotație a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute și 3 secunde, aproximativ 29 zile și jumătate. În această mișcare, se disting patru faze: Lună Nouă, Primul Pătrar, Lună Plină, Ultimul Pătrar. În luna iulie, fazele Lunii sunt: 7 iulie – Ultimul Pătrar, la 22 h 29 m; 14 iulie – Lună Nouă, la 12 h 43 m; 21 iulie – Primul Pătrar, la 14 h 06 m; 29 iulie – Lună Plină, la 17 h 36 m, indică https://astro-urseanu.ro/.
În a doua jumătate a lunii iulie sunt activi câțiva curenți de meteori, care au radianții apropiați pe cer, în constelațiile Capricornus și Aquarius. Curentul de meteori Alpha Capricornids nu este foarte puternic, fiind văzuți între 5 și 7 meteori pe oră. Remarcabil este, însă, numărul de sfere strălucitoare produse în timpul perioadei sale de activitate. Curentul de meteori este vizibil de ambele părți ale Ecuatorului și este activ din 7 iulie până în 15 august, cu un maximum în noaptea de 29 spre 30 iulie, potrivit https://www.imo.net/.
Foto: (c) ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO
Curentul de meteori Southern delta Aquariids este activ din 12 iulie până în 23 august și atinge vârful de manifestare în noaptea de 30 spre 31 iulie, cu 15-20 de meteori pe oră, în condiții de vizibilitate maximă.
Tradiția populară
Luna lui Cuptor este o lună plină de tradiții, fiind dedicată secerișului. Se spune că toți sfinții prăznuiți în această lună au puteri asupra recoltelor și le protejează, dacă sunt cinstiți cum se cuvine, sau de nu, le pot distruge. Pe 1 iulie este sărbătoarea Sfinților Cosma și Damian, cunoscută popular sub numele de Cosmandin, ‘doftorii fără de arginți’, cei care feresc oamenii de boli. Dacă sărbătoarea este respectată, oamenii vor fi feriți de foc, atât de pârjolul soarelui, care arde și usucă recolta, cât și de trăsnete și incendii. Țăranii din Transilvania și Banat știu că aceia care nu se păzesc în această zi și lucrează la vie, arșița soarelui îi va pârjoli și le va arde vița de vie, notează site-ul Agenției Naționale a Zonei Montane, https://azm.gov.ro/.
Foto: (c) GABRIEL PETRESCU/AGERPRES FOTO
Sfântul Ilie, considerat ocrotitorul recoltei, dar și cel care controlează tunetele și fulgerele, pedepsindu-i pe cei necredincioși, este sărbătorit pe 20 iulie. Există credința că dacă omul poartă în ziua de prăznuire a Sfântului mâțișori de salcie, sfințiți la Florii, va fi ferit de fulgere. În trecut, oamenii nu lucrau de ziua Sfântului Ilie, ca să fie feriți de grindină, tunete și fulgere; dăruiau mere, miere și covrigi pentru cei adormiți.
De Sfântul Ilie, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, procesul fiind numit ‘retezatul stupilor’. Tot în această zi, se culegeau plante de leac, în special busuiocul.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
Ciobanii coborau în sate pentru prima dată după urcarea oilor la stână și aduceau în dar iubitelor sau soțiilor lor furci de lemn pentru tors, lucrate cu multă migală.
Dacă tună în ziua de Sântilie toate alunele vor seca, iar fructele din livezi vor avea viermi.
Panteliile sunt considerate în lumea satului reprezentări meteorologice care pârjolesc și ard recoltele în luna lui Cuptor. Sunt surori cu Sântilie, iar forța lor distrugătoare poate fi diminuată prin diferite interdicții de muncă în două perioade: șapte zile înainte și după Sfântul Ilie, în perioada 13-27 iulie.
Credințele populare spun că, pe vreme de secetă, se anunță vijelie mare atunci când soarele arde înăbușit, cu zăduf. Când norii negrii se ridică de peste păduri sau atunci când merg împotriva vântului este semn de ‘ploaie putredă’ (măruntă și lungă). De asemenea, ‘se dezleagă ploaia’, atunci când o femeie însărcinată este stropită cu apă pe neașteptate. Tot în popor, se mai zice că, pentru a alunga furtuna trebuie înfipt în pământ un topor sau un cuțit. Cu tăișul se face semnul crucii pe pământ. Pe muchia lor se presară puțină sare și se așează spre apus, în timp ce copiii rostesc: ‘Fugi, fugi, ploaie mare/Că te ajunge Sfântul Soare’, notează https://patrimoniu.ro/.
Un obicei care încă se mai întâlnește la sat este ‘paparuda’, invocată de ceata feminină pentru a dezlega ploile în zilele caniculare ale verii, închipuită ca ‘o sfântă înaltă și subțire’, ‘o zeiță’, care ‘diriguiește ploile’, ‘sparge’ sau ‘urnește norii’, ‘o femeie care umblă cu ploile’ etc. I se alătură ‘caloianul’, o păpușă confecționată din lut, cârpe, paie sau crenguțe de lemn, inițiată și trimisă să dezlege ploile sau să le alunge, care era supusă unui întreg ritual funerar. Obiceiul a fost atestat, în numeroase variante locale și zonale, pretutindeni în țară, conform volumului amintit mai sus.
Foto: (c) LUCIAN TUDOSE/AGERPRES FOTO
Între obiceiurile satelor erau și târgurile de vară, precum cel renumit de pe Muntele Găina. Târgurile aveau mare importanță etnografică, pentru că ele făceau posibilă întâlnirea și căsătoria tinerilor din zone altfel îndepărtate.
Foto: (c) PAUL BUCIUTA/AGERPRES FOTO
Fetele și flăcăii veneau la eveniment, se cunoșteau, intrau în vorbă. Târgurile care au funcționat la început ca ceremonii de invocare a divinității protectoare a căsătoriilor și femeilor măritate au fost atestate și în alte localități: Hălmagiu (Bulciul Sărutului sau Târgul nevestelor), Teiuș, Blaj, Recea (Târguri de Fete), dar și vestitele Târguri ale Drăgaicei din sud-estul României. În 2026, Târgul de pe Muntele Găina are loc în perioada 18-19 iulie, fiind marcat prin spectacole folclorice, parada costumelor populare, dar și prin meșteșuguri autentice și bucate tradiționale.
