Din februarie 2025, când prima dronă s-a prăbuşit la 10 km de Galaţi, doi prefecţi ai judeţului au reclamat Guvernului de patru ori că au de a face cu un cadru legislativ neclar, ce plasează Ministerul Educaţiei drept autoritate responsabilă, având în vedere că, în baza legislaţiei actuale, din întreaga listă a tipurilor de risc, căderile de drone pot fi asimilate doar ”căderilor de obiecte din atmosferă şi
din cosmos”. În plus, lipsesc sisteme moderne de detecţie şi interceptare a dronelor. Răspunsul MAI a venit cu trei zile înainte ca o dronă să cadă pe un bloc: ”Apreciem că se impune menţinerea cadrului normativ actual. (…) Această abordare are în vedere faptul că evenimentele de natura celui semnalat pot fi încadrate în tipurile de risc deja reglementate, respective «căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos», precum şi «muniţie neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul conflictelor militare», după caz”.
La câteva ore după ce o dronă se prăbuşea pe acoperişul unui bloc turn din centrul oraşului Galaţi, Andreea Naggar, fost prefect al judeţului până pe 28 aprilie 2026, făcea o postare neobişnuită, pe reţelele de socializare.
Politician discret, cu mesaje elegante, ce vizau mai degrabă evenimentele pozitive, Naggar surprindea acum printr-o comunicare atipică.
Acuza oficialităţile guvernamentale de lipsă de reacţie în cazul incidentelor generate de războiul din Ucraina, desfăşurat la doar câţiva kilometri de oraş. Însoţea acuzaţiile cu documente oficiale.
Conform acestora, de mai bine de un an, solicita o modificare legislativă: pentru că nu erau adaptate realităţii generate de război, procedurile în cazul unor incidente cu drone erau neclare. De exemplu, autoritatea responsabilă în astfel de situaţii, cu rol principal, este şi în prezent Ministerul Educaţiei iar Ministerul Afacerilor Interne are rol secundar,
Reprezentantul neprecizat al Ministerului Educaţiei ar trebui, în contextul actual, să elaboreze planuri de intervenţie dedicate, să stabilească responsabilităţi precise pentru fiecare instituţie şi să organizeze exerciţii şi proceduri comune.
Forţele de ordine sau armata ar fi sub directa sa coordonare.
Prima notificare către guvernanţi
În noaptea de 12 spre 13 februarie 2025, în urma unui atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei, mai multe drone intrau în spaţiul aerian din sudul Republicii Moldova. Trei dintre ele se prăbuşeau acolo. O a patra ajungea însă pe teritoriul României.
„A fost semnalată o posibilă zonă de impact pe teritoriul naţional, în apropierea frontierei româno-ucrainene, la aproximativ 10 kilometri est de limita administrativă a municipiului Galaţi, fără să fie raportate pagube materiale”, comunica ulterior Constantin Spînu, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naţionale (MApN).
Pe 21 februarie 2025, după ce se mai liniştiseră valurile provocate de incident, Andreea Naggar, la acel moment prefect de Galaţi (susţinută de PSD) transmitea o adresă către către Ministerul Afacerilor Interne condus de Marian-Cătălin Predoiu (PNL), care avea şi funcţia de viceprim-ministru.
Documentul era comunicat „spre ştiinţă” şi către Ministerul Apărării Naţionałe condus la acel moment de Angel Tîlvăr (PSD). Premier era Marcel Ciolacu (PSD).
Pe baza concluziilor analizei post-intervenţíe convocată în urma evenimentului din noaptea de 12 spre 13 februarie 2025, reprezentanta Guvernului în teritoriu considera „oportună şi necesară modificarea/ completarea H.G. nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, prin introducerea unui nou tip de risc specific pentru prăbuşirea de aeronave, sisteme de aeronave bară pilot la bord şi alte vehicule aeriene”.
Lacunele legislative
În opinia sa, completarea actului normativ prezintă „o utilitate practică importantă în activitatea de management al situaţiilor de urgenţă coordonată la nivelul Comitetelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă pentru acest tip de risc, nereglementat în mod expres în prezent”.
„Astfel, se creează cadrul legal necesar pentru adoptarea, sub coordonarea structurilor centrale, a măsurilor ce se impun în raport de caracteristicile/ particularităţile înregistrate la nivel judeţean pentru integrarea atribuţiilor specifice pe care fiecare structură/ instituţie le are în gestionarea acestui tip de risc într-o concepţie integrată de acţiune, atât in situaţia în care astfel de incidente se produc în zone nelocuite, cât şi în situaţia în care ele se produc în zone locuite, astfel încât să poată fi asigurată o reacţie prompta, eficientă şi coordonată a tuturor structurilor”.
În plus, prefecta judeţului Galaţi aprecia că proiectele de lege ce reglementează desfăşurarea pe timp de pace a misiunilor şi operaţiunilor militare pe teritoriul statului român, aflate în dezbaterea Senatului, „nu acoperă integral problematica managementului situaţiilor de urgenţă”.
„Prin actualizarea H.G. nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc se va realiza adaptarea specializată a cadrului normativ la situaţiile înregistrate la nivel judeţean pentru gestionarea adecvată a riscurilor şi coordonarea eficientă a autorităţilor statului în faţa ameninţărilor specifice generate de utilizarea aeronavelor fără pilot”, susţinea reprezentanta Guvernului în judeţul Galaţi.
Ce prevede legislaţia în vigoare privind managementul tipurilor de risc
În prezent, incidentele referitoare la căderea unor drone pe teritoriul României sunt reglementate de H.G. nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc.
Adoptat în urmă cu zece ani, când nu exista un război la graniţa României, documentul stabilea atunci autorităţile şi structurile care au obligaţia de a asigura managementul tipurilor de risc şi îndeplinirea funcţiilor de sprijin.
„Cu caracter de noutate, autorităţile responsabile sunt împărţite în autorităţi cu rol principal şi autorităţi cu rol secundar, pentru a delimita cine deţine principalele competenţe în domeniu şi cine sprijină executarea misiunilor pe domeniul respective”, se arată în Nota de fundamentare a Hotărârii de Guvern din 2016.
În plus, managementul tipurilor de risc era defalcat pe mai multe domenii de activităţi importante: prevenire, răspuns, evaluare/ investigare şi refacere/ reabilitare, „fiind definite astfel mult mai clar responsabilităţile ce revin autorităţilor responsabile în realizarea acţiunilor ce compun managementul fiecărui tip de risc”.
În prezent, incidentele legate de drone sunt asimilate cu „Căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos”.
Conform H.G. nr. 557/2016, autoritatea responsabilă cu rol principal este Ministerul Educaţiei iar cea cu rol secundar – Ministerul de Interne (MAI).
Legislaţia acum în vigoare prevede că „autorităţile responsabile cu rol principal au ca sarcină coordonarea şi integrarea acţiunilor derulate de celelalte autorităţi care îndeplinesc funcţii de sprijin, fiind astfel create premisele de abordare unitară şi completă a modului de întocmire a regulamentelor de gestionare a situaţiilor de urgenţă specifice tipurilor de risc şi a Concepţiilor naţionale de răspuns, asigurându-se astfel modernizarea cadrului legal privind gestionarea situaţiilor de urgenţă”.
Pe scurt, Ministerul Educaţiei coordonează, MAI execută.
MApN figurează doar la „misiuni de sprijin”, alături de reprezentanţi din Ministerul Sănătăţii, cel al Transporturilor sau Agriculturii.
Armata nu apare pe lista instituţiilor cu rol de investigare ori evaluare, unde figurează în schimb reprezentanţi ai ministerelor Dezvoltării, Internelor, Mediului, Transporturilor sau Educaţiei.
Armata sau Internele nu figurează nici la „restabilirea stării de normalitate”, unde apar reprezentanţi din ministerele Mediului, Transporturilor sau Dezvoltării ori administraţia publică locală.
Cum arată realitatea din teren
„Acest demers instituţional a plecat de la un eveniment concret – prăbuşirea dronei din noaptea de 12/13 februarie 2025, respectiv, de la analiza post eveniment realizată împreună cu şefii tuturor structurilor operative din judeţ -IPJ, ISU, IJJ, STPF, Garnizoana Galaţi”, a explicat Andreea Naggar pentru News.ro de ce a trimis prima notificare, din 21 februarie 2025.
De profesie avocat, a sesizat mai multe lacune legislative în momentul în care a ajuns pe teren.
„Cu acea ocazie, fiind prima dronă prăbuşită în Galaţi, am constatat că legislaţia privind managementul situaţiilor de urgenţă nu trata în mod expres acest tip de risc. România se confrunta deja cu prăbuşiri de drone şi alte obiecte de uz militar în proximitatea frontierei, însă acestea nu erau încadrate distinct în tipologia riscurilor prevăzute de HG nr. 557/2016. De aceea am considerat necesară introducerea acestui risc în legislaţie, astfel încât toate instituţiile implicate să beneficieze de proceduri clare şi unitare de intervenţie”, a spus Naggar.
Conform acesteia, în practică, existenţa unui risc reglementat înseamnă că autorităţile pot elabora planuri de intervenţie dedicate, pot stabili responsabilităţi precise pentru fiecare instituţie şi pot organiza exerciţii şi proceduri comune.
„Cu alte cuvinte, toate structurile implicate acţionează în baza aceluiaşi cadru procedural, cu atribuţii clar definite şi mecanisme de cooperare prestabilite, ceea ce contribuie la o intervenţie coordonată, eficientă şi adaptată acestui tip de risc”, arată Naggar.
Care sunt modificările propuse
Pe baza experienţei din teren, a sesizat că sunt necesare câteva acţiuni urgente:
– delimitarea imediată a perimetrului şi protejarea populaţiei;
– stabilirea instituţiei care coordonează operaţional intervenţia, în funcţie de natura ori gravitatea incidentului;
– stabilirea circuitului informaţional între autorităţile locale şi structurile centrale;
– măsuri pentru protejarea infrastructurii critice şi a zonelor locuite atunci când există riscul producerii unor incidente similare.
„Unele dintre aceste măsuri există parţial, în diferite proceduri interne, însă am considerat necesară integrarea lor într-un cadru normativ coerent, pentru acest tip de risc (căderea dronelor, n.r.)”, îşi justifică Naggar demersul.
„O reacţie promptă nu depinde doar de profesionalismul oamenilor din teren, profesionalism pe care l-au demonstrat de fiecare dată, ci şi de existenţa unor proceduri clare. Atunci când fiecare instituţie ştie dinainte procedura de intervenţie a fiecărei instituţii în parte, timpul de reacţie scade semnificativ, iar riscul unor sincope instituţionale este redus. În situaţii în care fiecare minut poate conta pentru siguranţa populaţiei, existenţa şi claritatea procedurilor este esenţială”, susţine Naggar.
Legislaţie inadaptată la realitatea războiului
Conform acesteia, proiectele legislative aflate atunci în dezbatere, adoptate între timp, vizau în principal atribuţiile structurilor de apărare şi utilizarea spaţiului aerian.
„Demersul nostru avea însă o altă perspectivă: managementul situaţiilor de urgenţă la nivel local, atunci când drona era deja prăbuşită. După producerea unui astfel de incident, există o serie întreagă de activităţi care nu ţin exclusiv de domeniul militar: protejarea populaţiei, delimitarea zonelor afectate, evacuarea – dacă este necesară, intervenţia ISU, sprijinul acordat autorităţilor locale, gestionarea informaţiilor publice şi a comunicării, coordonarea tuturor instituţiilor implicate etc. Aceste aspecte necesitau, în opinia noastră, o reglementare mai clară în cadrul legislaţiei privind managementul situaţiilor de urgenţă”, arată fosta prefectă.
Conform acesteia, propunerea nu urmărea modificări ample, ci doar adaptarea legislaţiei la noua realitate.
„Concret, am propus introducerea acestui tip de risc în HG nr. 557/2016, elaborarea unor proceduri specifice pentru gestionarea incidentelor generate de prăbuşirea dronelor sau a altor vehicule aeriene, clarificarea atribuţiilor pe care fiecare instituţie implicată le are, precum si integrarea acestui risc în planurile de analiză şi acoperire a riscurilor şi în planurile judeţene de intervenţie.
Scopul era ca autorităţile locale şi centrale să dispună de un cadru normativ adaptat unei ameninţări care, din păcate, a devenit deja o realitate la frontiera României”, mai spune Naggar.
Tirul încrucişat al corespondenţei oficiale
Pe 10 martie 2025, MAI răspundea că „propunerea (făcută de prefecta Andreea Naggar, n.r.) urmează a fi valorificată în cadrul grupului de lucru ce va fi constituit pentru modificarea şi completarea H.G. nr. 557/2016”.
După care a urmat foarte multă linişte, până pe 11 septembrie 2025.
La opt luni după ce o dronă se prăbuşea la 10 km de Galaţi, reprezentanta Guvernului în teritoriu revenea cu o solicitare pe tema modificării legislative, către acelaşi ministru Cătălin Predoiu, în continuare vicepremier şi conducător al MAI. Între timp, premier fusese numit Ilie Bolojan (PNL) iar ministru al Apărării – Ionuţ Moşteanu (USR).
„În contextul intensificării atacurilor cu drone ale Rusiei, vă rugăm să ne comunicaţi stadiul actual aI demersurilor iniţiate în vederea completării actului normatin menţionat”, solicita Naggar.
Deja, numărul incidentelor legate de drone era de ordinal zecilor, pe teritoriul României.
„Reamintim că, pentru tipul de risc prevăzut la pct. 18 din anexa 1 a H.G. nr. 557/2016, respectiv «căderi de obiecte din atmosferă şi cosmos» – principalul responsabil de răspuns este Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Afacerilor Interne având doar un rol secundar”, sesiza punctual prefecta de Galaţi.
Dinspre Bucureşti, nicio schimbare.
Punctele vulnerabile lăsate în voia sorţii
Pe 28 aprilie 2026, Naggar trimitea o nouă adresă către Guvernul României, Ministerul Apărării Naţionale (condus acum de Radu Miruţă – USR) şi Ministerul Afacerilor Interne.
Pe 25 aprilie 2026, pe o anexă gospodărească din marginea municipiului Galaţi căzuse o dronă. Din fericire, fără să explodeze.
„Se conturează un decalaj operaţional critic între responsabilitatea autorităţilor locale de a gestiona consecinţele unor astfel de incidente şi capacitatea efectivă de prevenire şi interceptare a ameninţărilor”, arăta prefecta.
Analiza realizată la nivelul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Galaţi evidenţia expunerea unor obiective dc importanţă strategică naţională şi regională, precum Podul suspendat peste Dunăre Brăila – Galaţi, Portul Galaţi – nod logistic major, inclusiv pentru fluxuri comerciale şi potenţial militar, precum şi Damen Shipyards Galaţi, obiectiv industrial de importanţă strategică. „De asemenea, sunt expuse unităţi sanitare critice, precum Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Galaţi si toate unităţile medicale din judeţ, infrastructura energetică, reţelele de transport rutier, feroviar şi fluvial, precum şi zone urbane dens populate, care nu dispun de infrastructură adecvată de adăpostire. Totodată, se constată lipsa unor sisteme dedicate de detecţie şi neutralizare a dronelor amplasate la nivel local”, arăta Naggar.
Solicitări în regim de urgenţă
Aceasta considera necesară analizarea şi dispunerea, în regim de urgenţă, a unui set de măsuri integrate, care să vizeze:
• dislocarea şi operaţionalizarea unor sisteme moderne de detecţie şi interceptare a dronelor în zona Galaţi—Brăila—Tulcea, concomitent cu consolidarea acoperire radar pentru identificarea ţintelor dc joasă altitudine;
• stabilirea unor protocoale clare de intervenţie la nivel local în cazul prăbuşirii dronelor pe teritoriul naţional, atât în zone nelocuite, căt şi în zone locuite;
• realizarea unei evaluări integrate, la nivel interinstituţional, a vulnerabilităţilor infrastructurii critice din judeţul Galaţi, urmată de stabilirea şi implementarea unor măsuri de protecţie, precum şi includerea judeţului într-un plan prioritar de protecţie a infrastructurii critice din zona de frontieră estică.
„Evenimentele recente confirmă faptul că judeţul Galaţi se află într-o zonă de risc operaţional real, iar caracterul repetitiv a1 incidentelor impune o schimbare de paradigmă, de la o abordare preponderent reactivă la una proactivă, anticipativă şi integrată. În calitate de Prefect, responsabil dc coordonarea răspunsului instituţional la nivel judeţean, apreciez că adoptarea acestor măsuri este esenţială pentru protejarea vieţii cetăţenilor judetului Galaţi şi a infrastructurii strategice”, adăuga Naggar.
Cerea, încă o data, modificarea H.G. nr. 557/2016 privind managementul tipurilor de risc, prin introducerea unui nou tip de risc specific pentru prăbuşirea de drone.
La patru zile după ce a transmis cea de-a treia adresă pe subiectul dronelor, Naggar era eliberată din funcţie.
„În contextul deciziei Partidului Social Democrat de a ieşi de la guvernare, consider firesc şi responsabil să îmi depun demisia din funcţia de prefect”, transmitea Naggar.
Incidentul grav care nu schimbă nimic
Când abia trecuseră două ore din dimineaţa zilei de 29 mai 2026, pe telefoanele gălăţenilor a sosit un nou mesaj Ro-alert ce semnala prezenţa unei drone. De această data, bâzâitul motorului care tulbura liniştea nopţii a fost urmat de zgomotul unei explozii: planşeul unui bloc turn din centrul oraşului era lovit. Un apartament era afectat iar cei doi locatari, mama şi fiu, reuşeau să scape cu viaţă, răniţi.
Pe 8 iunie 2026, noul prefect al Galaţiului, George Toderaşc (susţinut de USR) trimitea, la rândul său, o notificare adresată acoloraşi instituţii: Guvernul României (condus de Ilie Bolojan), Ministerul Apărării Naţionale (condus de Radu Miruţă) şi Ministerul Afacerilor Interne (condus de Cătălin Predoiu).
„În contextul evoluţiilor recente, se constată menţinerea unui nivel ridicat de vulnerabilitate în zona de frontieră estică, cu impact direct asupra siguranţei comunităţilor locale şi asupra funcţionării obiectivelor; de importanţă strategică. Situaţia actuală confirmă necesitatea accelerării implementării măsurilor deja solicitate, în vederea asigurării unui răspuns adecvat la ameninţările aeriene de joasă altitudine”, scria Toderaşc, făcând trimitere şi la adresa transmisă de Naggar.
„Apreciem că se impune, cu caracter de urgenţă, operaţionalizarea unor măsuri eficiente de protecţie atât a populaţiei, cât şi a infrastructurii critice din regiune”, adăuga Toderaşc şi relua în mare parte argumentele precedentului prefect.
„Evenimentele produse la 25 aprilie şi 29 mai 2026 evidenţiază faptul că o abordare exclusiv reactivă nu mai este suficientă în actualul context de securitate. Protejarea populaţiei şi a infrastructurii critice impune adoptarea unui model de acţiune preventiv, integrat şi adaptat noilor riscuri generate de utilizarea dronelor în proximitatea teritoriului national”, mai scria Toderaşc.
Nu a primit vreun răspuns până acum.
Răbufnirea fostei prefecte Andreea Naggar
Incidentul din 29 mai a fost cel care a umplut paharul răbdării pentru fosta prefectă şi a determinat-o să facă public documentul prin care cerea, de mai bine de 15 luni, o schimbare de atitudine din partea guvernanţilor.
„Am considerat necesar să fac public acest demers deoarece, în ciuda faptului că încă din februarie 2025 au fost semnalate vulnerabilităţi şi au fost formulate propuneri concrete de adaptare a cadrului normativ şi de protejare a populaţiei, incidentele au continuat să se producă. În acest interval, demersurile au fost reiterate de încă trei ori, însă, între timp, alte două drone s-au prăbuşit în zone locuite din judeţul Galaţi, provocând atât pagube materiale, cât şi vătămarea unor persoane. Cetăţenii au dreptul să cunoască acest parcurs instituţional şi măsurile care au fost propuse încă de la primul incident”, şi-a explicat Naggar gestul, pentru News.ro.
Reacţia guvernamentală
Pe 26 mai 2026, pe adresa Prefecturii Galaţi sosea răspunsul la notificarea făcută de Naggar pe 28 aprilie.
„Referitor la stabilirea unor protocoale de intervenţie la nivel local, în cazul prăbuşirii dronelor pe teritoriul naţional, între structurile Ministerului Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naţionale şi Serviciul Român de Informaţii s-a elaborat o procedură de intervenţie în acest scop, aflată în consultare la nivelul acestora”, se arăta în răspunsul semnat de secretarul de stat MAI, Raed Arafat, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.
„În ceea ce priveşte propunerea de modificare/ completare a H.G. nr. 557/2D16 privind managementul tipurilor de risc, în sensul introducerii unui nou tip de risc specific pentru astfel de situaţii, apreciem că se impune menţinerea cadrului normativ actual”, susţine Arafat
„Această abordare are în vedere faptul că evenimentele de natura celui semnalat pot fi încadrate în tipurile de risc deja reglementate, respective «căderi de obiecte din atmosferă şi din cosmos», precum şi «muniţie neexplodată sau nedezactivată rămasă din timpul conflictelor militare», după caz. În acest context, apreciem că prevederile existente în materia managementului tipurilor de risc permit încadrarea unor asemenea evenimente în cadrul normativ actual, menţinerea reglementării existente fiind, la acest moment, soluţia adecvată”, justifica DSU.
Trei zile după trimiterea acestui răspuns, o dronă rusească exploda pe acoperişul unui bloc turn din centrul municipiului Galaţi.
Punea autorităţile locale în aceeaşi situaţie pe care o reclamă deja oficial de un an, patru luni şi nouă zile: un cadru legislativ neclar, la care se adaugă lipsa unor sisteme moderne de detecţie şi interceptare a dronelor.
