Donald Trump a declarat luni că va discuta cu omologul său Xi Jinping, în timpul vizitei sale în China din această săptămână, problema vânzării de arme americane către Taiwan, respingând totodată îngrijorările legate de o eventuală invazie a insulei de către Beijing. Totodată, el a promis că va ridica şi problema magnatului media Jimmy Lai, încarcerat de autorităţile din Hong Kong, relatează AFP şi Reuters.
„Voi purta această discuţie cu preşedintele Xi”, a declarat Trump reporterilor de la Casa Albă, când a fost întrebat despre sprijinul de lungă durată al Washingtonului pentru apărarea Taiwanului „Preşedintele Xi ar dori să nu o facem, dar eu voi purta această discuţie. Acesta este unul dintre numeroasele subiecte pe care le voi aborda”, a spus liderul american.
China revendică insula guvernată democratic ca fiind a sa, o afirmaţie pe care Taiwanul o respinge. Washingtonul urmează politica „unei singure Chine”, recunoscând poziţia Beijingului, dar fără a lua poziţie cu privire la suveranitatea Taiwanului. SUA sunt însă cel mai important susţinător internaţional al Taiwanului şi sunt obligate prin lege să ajute la apărarea insulei separatiste.
Politica americană faţă de Taiwan, pe care China o consideră una dintre provinciile sale, se bazează pe un sprijin militar robust acordat insulei, fără însă a o recunoaşte pe deplin şi fără a-i susţine în mod deschis tendinţele de independenţă. Din 1982, unul dintre marile principii ale acestei strategii americane este, în special, acela de a nu „consulta” Beijingul cu privire la vânzările de arme către Taiwan.
Transferurile de arme au fost de mult timp o sursă de tensiuni în relaţiile dintre SUA şi China. În decembrie, Trump a anunţat cel mai mare pachet de arme din istoria SUA pentru insulă, în valoare de peste 11 miliarde de dolari.
În ultimele zile, consilierii preşedintelui republican au îndemnat Taiwanul să aloce şi mai mulţi bani pentru apărarea sa, iar un oficial american a declarat că summitul Trump-Xi nu semnalează nicio schimbare de politică faţă de Taiwan.
În declaraţiile luni făcute reporterilor, Trump şi-a reiterat îndoiala că tensiunile legate de insulă ar putea izbucni în timpul mandatului său. „Nu cred că se va întâmpla”, a spus el, fără a da detalii. „Cred că vom fi bine. Am o relaţie foarte bună cu preşedintele Xi. El ştie că nu vreau să se întâmple asta”, a spus Trump.
CAZUL JIMMY LAI
Trump a spus că va discuta cu omologul său chinez şi cazul lui Jimmy Lai, un veteran al mişcării pro-democraţie şi cel mai vocal critic al Chinei din Hong Kong.
Lai a fost condamnat la 20 de ani de închisoare în februarie pentru două capete de acuzare formulate pentru conspiraţie în vederea coluziunii cu forţe străine şi un cap de acuzare pentru publicare de materiale sediţioase (care incită la revoltă – n.r.).
„Jimmy Lai – el a provocat multe tulburări pentru China. A încercat să facă ceea ce era corect. Nu a reuşit, a ajuns la închisoare, iar oamenii ar vrea să fie eliberat şi şi eu aş vrea să-l văd eliberat. Aşa că voi aduce din nou în discuţie cazul lui”, a spus Trump, adăugând că a mai adus în discuţie cazul lui Lai cu China şi anterior.
Cazul lui Lai a stârnit îngrijorări la nivel global cu privire la măsurile de securitate naţională din Hong Kong, reflectând în parte importanţa sa ca fondator al ziarului Apple Daily, acum închis. Unele guverne străine şi grupuri internaţionale pentru drepturile omului au criticat impactul legii referitoare la securitate din Hong Kong.
Trump a mai spus că va aduce în discuţie şi cazul fondatorului Bisericii Zion, pastorul Jin Mingri, care a fost arestat la sfârşitul anului trecut.
Măsurile restrictive împotriva Bisericii Zion au venit după ce noile reguli ale autorităţii de reglementare a religiei din China au interzis predicarea online neautorizată sau instruirea religioasă de către cler, precum şi „colaborarea cu străinii”.
RELAŢIILE COMERCIALE VOR DOMINA DISCUŢIILE
Vizita lui Donald Trump în China – de miercuri până vineri – va fi prima a unui preşedinte american de la cea pe care el însuşi a efectuat-o în 2017. Iniţial prevăzută pentru sfârşitul lunii martie, vizita miliardarului republican a fost amânată pe motivul războiului cu Iranul.
Relaţiile comerciale bilaterale ar trebui să domine discuţiile, după un an de confruntări marcate de taxe vamale şi multiple restricţii comerciale. Cei doi preşedinţi ar putea, în special, să extindă termenul unui armistiţiu temporar încheiat în octombrie.
Lideri ai marilor grupuri americane, printre care Elon Musk (Tesla, SpaceX), Tim Cook (Apple) şi Kelly Ortberg (Boeing), îl vor însoţi pe Donald Trump, potrivit unui responsabil de la Casa Albă.
Înaintea summitului Xi-Trump, negociatorii comerciali ai celor două ţări, conduşi de vicepremierul chinez He Lifeng şi de secretarul american al Finanţelor Scott Bessent, urmează să se întâlnească la Seul.
IRANUL, UN ALT SUBIECT SENSIBIL
Dincolo de comerţ, criza din Orientul Mijlociu, cu repercusiunile sale globale şi consecinţele pentru China, ar urma fără îndoială să fie prezentă în discuţii.
„China intenţionează să colaboreze cu Statele Unite pe picior de egalitate (…) pentru a dezvolta cooperarea, a gestiona disputele şi a aduce mai multă stabilitate şi certitudine într-o lume instabilă şi interdependentă”, a declarat luni un purtător de cuvânt al diplomaţiei chineze, Guo Jiakun.
Gigantul asiatic este direct afectat de confruntarea dintre SUA şi Iran şi de închiderea aproape totală a strâmtorii Ormuz. China este un partener economic şi politic esenţial al Iranului – de departe principalul importator al petrolului său. Peste jumătate din importurile de ţiţei transportate pe cale maritimă către China provin din Orientul Mijlociu şi tranzitează în majoritate strâmtoarea, potrivit companiei de analiză Kpler.
Puternic dependentă de comerţul internaţional, China începe să resimtă efectele războiului.
Experţii estimează că Xi Jinping abordează summitul dintr-o poziţie relativă de forţă faţă de un Donald Trump, împotmolit în conflictul din Orientul Mijlociu şi supus presiunii crescânde a alegerilor americane de la jumătatea mandatului său, în noiembrie.
Aceştia subliniază că Beijingul obţine o serie de beneficii din această criză în rivalitatea sa cu Statele Unite, printre care acela de a se prezenta în faţa restului lumii ca un partener de încredere, care respectă dreptul internaţional şi, conform unei expresii la modă în discursul oficial, „de partea bună a istoriei”.
Dar nu este în interesul său ca situaţia din Golf să se prelungească, nuanţează analiştii. Beijingul şi-a moderat criticile la adresa Statelor Unite şi sprijinul acordat Iranului de la începutul războiului, la sfârşitul lunii februarie.
Washingtonul a sancţionat vineri trei companii cu sediul în China, pe care le consideră vinovate de furnizarea de imagini din satelit utilizate de Iran în ostilităţile sale împotriva Statelor Unite.
China se opune „sancţiunilor unilaterale ilegale”, a reacţionat Guo Jiakun. „Cel mai urgent lucru este să se evite reluarea conflictului, nu să se folosească de acesta pentru a calomnia alte ţări”, a afirmat el.
Trezoreria americană a anunţat luni noi sancţiuni, de data aceasta împotriva a douăsprezece persoane şi entităţi legate de Teheran, pe care le acuză că „facilitează” vânzarea de petrol iranian către China.
