Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, afirmă că toate persoanele vulnerabile evacuate din Bihor, ca urmare a anchetei DIICOT în cazul lui Viorel Paşca, au fost preluate în siguranţă, cele mai multe fiind relocate în servicii sociale licenţiate din 19 judeţe. Potrivit ministrului, Guvernul va adopta o hotărâre pentru asigurarea, din Fondul de rezervă, a sumelor necesare acoperirii standardului de cost până la finalul anului. Pîslaru mai spune că a solicitat ANPIS să verifice, inclusiv prin vizite în teren, starea vârstnicilor şi bolnavilor relocaţi şi condiţiile în care sunt îngrijiţi aceştia. În opinia ministrului, cazul de la Bihor arată „disfuncţionalităţi persistente aflate la intersecţia sistemului de asistenţă socială, a sistemului medical şi a administraţiei publice”. „Acest caz trebuie să fie un punct de cotitură. Nu este suficient să mutăm oamenii dintr-un loc în altul. Trebuie să construim un sistem în care persoanele vulnerabile sunt protejate într-un cadru legal, sigur, verificabil şi demn”, mai spune Pîslaru.
Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, afirmă că relocarea celor peste 400 de bătrâni şi bolnavi din casele lui Viorel Paşca, de la Bihor, este „doar primul pas” şi că Guvernul va adopta o hotărâre pentru asigurarea resurselor financiare necesare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, astfel încât standardul de cost să fie acoperit până la finalul anului.
„Am solicitat ANPIS să verifice, inclusiv prin vizite în teren, starea persoanelor relocate şi condiţiile în care acestea sunt îngrijite. În paralel, vor fi finalizate evaluările medicale, sociale şi psihologice, managementul de caz şi planurile individuale de intervenţie, astfel încât măsurile următoare să fie stabilite în funcţie de nevoile fiecărei persoane”, explică ministrul.
Oficialul adaugă că, în cel mai scurt timp, Ministerul Muncii va pune la dispoziţie o linie telefonică dedicată astfel încât aparţinătorii, acolo unde există, să primească informaţii în timp real despre situaţia relocate relocate.
„Din primul moment, prioritatea mea şi a Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale a fost ca fiecare persoană să primească sprijin şi să ajungă într-un serviciu social licenţiat. Această intervenţie a fost posibilă printr-un efort amplu de coordonare între autorităţile centrale şi locale”, afirmă Dragoş Pîslaru.
Ministrul reaminteşte, dincolo de ancheta DIICOT în acest caz, că statul are „obligaţia să acţioneze cu empatie în ajutorul celor aflaţi în vulnerabilitate” şi crede că tocmai de aceea este nevoie de „o analiză onestă şi aprofundată asupra modului în care s-a ajuns aici”.
„Este adevărat că, de-a lungul timpului, diferite instituţii ale statului au direcţionat persoane vulnerabile către aceste spaţii sau au acceptat, explicit ori implicit, această soluţie ca variantă de îngrijire. Dincolo de emoţia pe care acest caz a generat-o, trebuie să spunem un lucru foarte clar: plasarea sau menţinerea persoanelor vulnerabile în servicii sociale care funcţionează în afara cadrului legal, fără acreditare şi fără licenţă de funcţionare, este incompatibilă cu obligaţiile pe care statul le are faţă de aceşti beneficiari şi nu poate reprezenta o soluţie acceptabilă. Astfel de practici trebuie să înceteze definitiv”, subliniază Pîslaru.
Ministrul precizează că rolul autorităţilor este să înţeleagă „cum s-a ajuns aici, de ce aceste mecanisme au fost tolerate în timp şi ce trebuie schimbat pentru ca nicio persoană vulnerabilă să nu mai ajungă într-o astfel de situaţie”.
În opinia ministrului, cazul arată „disfuncţionalităţi persistente aflate la intersecţia sistemului de asistenţă socială, a sistemului medical şi a administraţiei publice”.
„Avem responsabilităţi fragmentate, capacitate administrativă inegală la nivel local, mecanisme insuficiente de coordonare şi, prea des, tendinţa de a pasa responsabilitatea de la o instituţie la alta. Voi publica transparent toate rapoartele Ministerului Muncii pe acest subiect şi voi organiza o dezbatere publică de consultare privind măsurile de remediere necesare, inclusiv modificările legislative”, subliniază Ăîslaru.
Ministrul informează că va declanşa o „analiză de nevoi” pentru fundamentarea bugetului pe anul 2027, astfel încât deciziile privind finanţarea serviciilor sociale „să pornească de la realitatea din teren, nu de la estimări incomplete”.
„Voi întări rolul monitorizării independente în sistemul de servicii sociale. Verificarea condiţiilor din centre nu trebuie să depindă exclusiv de mecanisme administrative interne, ci trebuie să includă mai clar expertiza organizaţiilor neguvernamentale, a profesioniştilor independenţi, a reprezentanţilor beneficiarilor şi, acolo unde este cazul, a aparţinătorilor. Acest caz trebuie să fie un punct de cotitură. Nu este suficient să mutăm oamenii dintr-un loc în altul. Trebuie să construim un sistem în care persoanele vulnerabile sunt protejate într-un cadru legal, sigur, verificabil şi demn, încheie ministrul Muncii.
