Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat luni că este prima oară când un guvern scoate un proiect de salarizare în spaţiul public, el menţionând că nu a fost scos pentru că naşte instantaneu o foarte mare agitaţie politică pentru că nu există vreo cale prin care lumea să fie fericită de legea salarizării.
”Este prima oară când cineva, un guvern, scoate un proiect de salarizare în spaţiul public, ca să discutăm despre el. Vreau să ne înţelegem de ce n-a fost scos acest proiect şi de ce nu s-a făcut această reformă, pentru că cred că e momentul să discutăm. Nu a fost scos pentru că acest tip de proiect naşte instantaneu o foarte mare agitaţie politică. Nu există vreo cale prin care, şi nu discutăm de România, oriunde în lumea asta, lumea să fie fericită de legea salarizării”, a declarat ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, într-o conferinţă de presă.
El a menţionat că ar fi anormal să se întâmple lucrul ăsta, pentru că fiecare familie ocupaţională va spune: noi merităm mai mult, noi vrem mai mult.
”Şi atunci, ca să înţelegem curajul politic de până acum, acest curaj politic nu a existat, deşi reforma era din 2021. Ea ar fi putut fi asumată în 2022, în 2023, în 2024, în 2025. Nu a fost pregătită”, a spus Pîslaru.
Ministrul interimar al Muncii a mai arătat că nu a fost scoasă, pentru că este un proces.
”Vă voi asigura că în aceste trei săptămâni, chiar dacă nu este o transparenţă sau o procedură formală, vom discuta cu absolut toată lumea care are idei, lucruri, comentarii. Şi le vom prelua pe toate cele care nu încalcă principiile de a schimba ierarhia între funcţii. Am aduce chestii că profesia cutare trebuie să crească pentru că este Ixulescu sau Popescu în profesia respectivă. Deci orice nu este subiectiv, este bazat pe această construcţie de bună practici la nivel de OECD, va fi binevenit şi există posibilitatea să ne fie scăpat ceva” a mai afirmat el.
Întrebat unde vor merge cele 8 miliarde cheltuieli suplimentare cu salarizare anul viitor, ministrul a specificat că că e o distribuţie destul de uniform, însă sunt nişte categorii sau subcategorii, cum e asistenţa socială sau cultura, care relativ vorbind au ponderi mai mari de creştere.
”De exemplu, asistenţa socială, cultura, cercetarea ştiinţifică, astea sunt ridicate masiv, dar sunt foarte mici ca pondere total. Ce vă pot spune este că pe apărare şi ordine publică, de exemplu, din 8 miliarde, 1,5 miliarde este suma alocată pentru domeniile lor”, a arătat ministrul interimar.
