Analistul economic Adrian Negrescu afirmă că nivelul istoric la care a ajuns cursul euro este „nota de plată a impredictibilităţii politice” şi consideră că este timpul ca Banca Naţională a României să intervină şi să încerce să menţină un nivel al cursului apropiat de cel de acum, în condiţiile în care, în opinia sa, „cotaţia leului evoluează pe o gheaţă extrem de subţire”. „Fără o minimă predictibilitate fiscală şi politică, capitalul intră extrem de repede într-o stare de defensivă. Când regulile jocului se schimbă peste noapte, singurul refugiu logic pentru banii firmelor rămâne valuta forte (…) Tensiunea pe cursul de schimb se acumulează în tăcere din cauza unui decalaj major între intrările şi ieşirile de valută din ţară. Cea mai mare vulnerabilitate structurală a României o reprezintă deficitul comercial cronic”, adaugă Adrian Negrescu.
„Deprecierea cursului monedei naţionale nu este un simplu accident de parcurs, ci o reflectare directă a unor dezechilibre macroeconomice profunde pe care economia le resimte din plin. Pieţele financiare nu reacţionează exclusiv la cifre, deficite sau rapoarte contabile. Ele reacţionează organic la încredere, la predictibilitate şi la capacitatea unei ţări de a construi consens politic în jurul unor măsuri economice dificile”, afirmă economistul Adrian Negrescu.
El spune că tensiunea pe cursul de schimb „se acumulează în tăcere„ din cauza unui „decalaj major” între intrările şi ieşirile de valută din ţară.
Cea mai mare vulnerabilitate structurală a României o reprezintă deficitul comercial cronic. Economia noastră produce un deficit comercial uriaş, stabilizat la un nivel alarmant de peste 32-34 de miliarde de euro anual. Pe scurt, importăm masiv mai mult decât reuşim să exportăm. Acest dezechilibru generează o nevoie constantă de valută pentru a acoperi nota de plată a importurilor”, explică Negrescu.
Potrivit sursei citate, pericolul real pentru leu nu stă doar în facturile importurilor zilnice, ci în volumul uriaş de active în moneda naţională care pot fi convertite rapid în valută şi care reprezintă o vulnerabilitate majoră.
„Datele Frames ne arată o imagine clară a acestui risc. Populaţia şi companiile deţin depozite bancare denominate în lei în valoare de aproximativ 440 de miliarde. În acelaşi timp, datoria publică a ajuns la un nivel uriaş. Din cele 600 de miliarde de lei reprezentând datoria publică, circa 450 de miliarde sunt considerate tranzacţionabile şi expuse riscului de piaţă. Un scenariu de stres destul de realist arată exact cum se poate declanşa o criză valutară. Dacă doar 10% din depozitele în lei sunt convertite în euro de o populaţie speriată şi doar 10% din datoria publică este vândută de investitorii care fug de risc, piaţa va fi lovită frontal. O cerere bruscă de 17 miliarde de euro ar inunda sistemul bancar. BNR deţine rezerve valutare solide, de 64 de miliarde de euro. Totuşi, nicio bancă centrală nu îşi poate epuiza o treime din rezerve peste noapte doar pentru a apăra artificial un curs. Inevitabil, leul ar fi lăsat să cadă pentru a absorbi unda de şoc”, explică Negrescu.
În actualul context, economistul speră ca BNR „să intervină în piaţa valutară” şi să menţină cursul până în 5,3 lei/euro, având în vedere „impactul semnificativ al deprecierii monedei naţionale în economie”.
„O depreciere de 4% a leului deja provoacă îngrijorare în rândul investitorilor şi este de ajuns o singură scânteie pentru a ne trezi cu retrageri masive de capital în lei şi schimb în euro. Cotaţia leului evoluează pe o gheaţă extrem de subţire”, avertizează analistul economic.
El punctează că lipsa de intervenţie a BNR la un curs de peste 5,3 lei pentru un euro ar însemna deja „un semnal de alarmă pentru majoritatea investitorilor”.
„Cred că e timpul ca BNR să intervină şi să încerce să menţină un nivel al cursului apropiat de cel de acum”, afirmă Negrescu.
Acesta adaugă că evoluţia cursului leu-euro generează o inflaţie cum nu a mai văzut „de foarte multă vreme” în România.
El crede că există soluţii şi speră ca noul Guvern „să vină cu nişte soluţii concrete de stimulare a consumului”, una dintre acestea fiind creşterea valorii tichetelor de masă aşa încât oamenii să-şi poată permite, pe lângă veniturile salariale, să cumpere ceea ce au nevoie.
În acelaşi timp, Negrescu subliniază că, din această perspectivă, oamenii de afaceri „nu mai reacţionează panicat la şocurile pieţei”, ci devin „mult mai precauţi”, calculându-şi mai atent paşii şi orientându-se spre „rezilienţa afacerilor şi eficienţa costurilor”.
„Acest comportament defensiv schimbă dinamica banilor în economie. Adevărata provocare pentru România în perioada imediat următoare nu va fi doar intervenţia tehnică de stabilizare a cursului, ci reconstruirea încrederii. Investitorii şi antreprenorii trebuie să recâştige încrederea în economia locală, în capacitatea statului de a face reforme structurale şi, mai presus de toate, în predictibilitate. Fără o minimă predictibilitate fiscală şi politică, capitalul intră extrem de repede într-o stare de defensivă. Când regulile jocului se schimbă peste noapte, singurul refugiu logic pentru banii firmelor rămâne valuta forte. Nivelul istoric la care a ajuns cursul euro este nota de plată a impredictibilităţii politice”, mai spune Adrian Negrescu.
Trei zile la rând, leul s-a depreciat continuu, înregistrând recorduri istorice. Astfel, miercuri, BNR a stabilit un curs de 5,2688, care s-a apreciat uşor în cursul zilei de joi, când a fost 5,2661.
Purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a precizat că în perioada următoare vor mai exista fluctuaţii ale cursului, ”probabil în ambele direcţii”.
