Dacă președintele rus Vladimir Putin este dispus, trebuie să vorbim cu el, a declarat pentru EFE Enrique Baron, spaniolul care a condus Parlamentul European într-o perioadă marcată de căderea Zidului Berlinului (1989) și de dezmembrarea URSS (1991).
‘Cred că, dacă este dispus, atunci trebuie să vorbim’, mai ales că toate ‘încercările de a găsi o soluție, în special în cazul Ucrainei, au eșuat’, a insistat Baron în interviul difuzat joi de EFE.
Baron, în vârstă de 82 de ani, tocmai a publicat ‘Paz y guerra’ (la editura RBA Libros), o carte cu un titlu care aduce un omagiu marelui scriitor Lev Tolstoi cu al său roman ‘Război și pace’ și care reflectează asupra relațiilor complicate dintre Rusia și Europa.
Putin nu este Gorbaciov
Deși recunoaște că Putin este un dictator ‘foarte priceput’, Baron consideră că trebuie să se profite de ceea ce el numește ‘impas’, deoarece războiul este ‘înghețat’ după eșecul campaniei fulger rusești de la începutul războiului din Ucraina.
‘Nu este doar un dictator, ci este foarte priceput, pentru că provine din acea cultură (…) cunoscută sub numele de cultura KGB, dar care este o școală pe care cred că Machiavelli ar admira-o și invidia-o, ca să spunem așa’, a declarat el prin videoconferință.
Deși Baron este de părere că dizolvarea Uniunii Sovietice a fost pașnică și convenită de Rusia, Ucraina și Belarus, el consideră că acum Putin ‘vrea să revină la echilibrul de putere din 1945’, Europa sferelor de influență.
În schimb, el îl descrie pe Mihail Gorbaciov, ultimul lider sovietic, ca fiind ‘uman’, un om care o rupsese ‘cu limbajul de lemn’ care îi caracteriza pe toți aparatcikii sovietici ‘eterni’.
‘Un om conștient că (salvarea URSS) era o misiune imposibilă’, dar pe care ‘și-a asumat-o cu responsabilitate din dragoste pentru țara sa’ și a aplicat ‘terapia de șoc’ unui pacient pe care nu l-a putut salva.
Primit la Kremlin de ‘Gorbi’ cu o săptămână înainte de ultimul Congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, de la jumătatea anului 1991, el consideră că Gorbaciov era ‘convins de tragedia’ unui sistem care ‘nu era doar absolut sclerozat, ci de-a dreptul fosilizat’.
Supraviețuirea Europei
Referindu-se la UE, Baron și-a exprimat convingerea că, în pofida așteptărilor, războiul ‘ne-a făcut mai puternici’. Și amintește că soarta lui Napoleon și a lui Hitler s-a decis pe același câmp de luptă.
‘Și aceasta nu numai pentru că frica păzește pepenii, ci și pentru că ne dăm seama că viețile noastre depind de aceasta’, deoarece, a explicat Baron, Rusia ‘este o amenințare existențială’ și ‘își propune să fie ea cea care conduce Europa și cea care controlează Europa’.
Una dintre cele mai mari schimbări din cadrul Uniunii, conform punctului de vedere al fostului președintele al legislativului european, s-a produs ‘în țara care reprezintă sinteza a tot ce e mai bun și mai rău din Europa, și anume Germania’, care a aprobat un buget de apărare de miliarde de dolari.
‘Schimbarea este absolut decisivă (…) Din 1948, în Germania nu se mai putea vorbi despre securitate și reînarmare. A început cu guvernul (cancelarului Olaf) Scholz, iar acum guvernul lui (Friedrich) Merz a aprobat-o’, a explicat el.
Fostul ministru spaniol a subliniat că germanii iau chiar în considerare ‘reintroducerea serviciului militar obligatoriu’. În acest sens, el consideră că este necesară consolidarea ‘ramurii europene a NATO’, unul dintre ‘stimulentele’ acesteia fiind nu doar Putin, ci și președintele american Donald Trump.
Niciodată pace fără Bruxelles
Baron se autodefinește drept ‘un doctor politic pentru situații de urgență’, care a încercat cu toate puterile să pună capăt diviziunilor din Europa moștenite din Războiul Rece.
De aceea, el consideră că războiul din Ucraina ‘nu poate fi rezolvat peste capetele noastre într-un dialog între Washington și Moscova’, respingând implicit principalul argument al Kremlinului conform căruia Europa nu poate fi nimic mai mult decât un observator tăcut în negocierile de pace.
În opinia sa, este inacceptabil ‘ca o țară (Rusia) să refuze să recunoască existența alteia’ (Ucraina). De asemenea, Baron se întreabă dacă economia rusă, lovită de sancțiuni și de scăderea veniturilor din exportul de hidrocarburi, va rezista mai multor ani de război.
Mai mult, el a subliniat că Rusia este, în prezent, foarte dependentă de China, o relație pe care o consideră mai degrabă una de vasalitate. ‘Nu m-aș simți foarte confortabil având un dragon deasupra mea’, a remarcat Baron, care amintește de mentalitatea de fortăreață asediată a poporului rus, în ciuda faptului că este cea mai mare țară din lume.
