În contextul în care economia chineză se chinuie să își revină după pandemie, chiar și marii producători mondiali de articole de lux încep să aibă probleme, pe măsură ce consumatorii chinezi se îndreaptă spre piața articolelor de lux second hand, transmite AFP.
Mult timp printre cei mai importanți cumpărători de articole de lux din lume, chinezii reprezentau o treime din cheltuielile totale înregistrate în acest sector în urmă cu câțiva ani, generând venituri de miliarde de euro pentru grupuri precum LVMH și Hermes.
Însă, după o scădere cu 17% până la 19% în 2024, piața chineză a articolelor de lux personale (genți, articole pret-a-porter, încălțăminte, ceasuri etc.) s-a contractat cu încă 3% – 5% în 2025, potrivit firmei de consultanță Bain & Company. În același timp, piața chineză a articolelor de lux second-hand a înregistrat o creștere cu 15% până la 20% în 2025, conform aceleiași surse. Firma chineză Insight&Info Consulting estimează că această piață de nișă a avut o valoare de 38,4 miliarde de yuani (5,1 miliarde de euro) în 2025 și ar putea depăși 100 de miliarde de yuani în 2030.
‘Înainte, totul se rezuma la cine putea cheltui cel mai mult’ pentru a-și etala statutul prin genți, curele sau bijuterii, ‘acum, este vorba despre cine obține cea mai bună ofertă și cheltuie cel mai puțin’, spune Yuan, o profesoară de dans în vârstă de 24 de ani, într-un nou magazin din centrul Shanghai-ului, plin cu genți, curele și bijuterii de lux, toate second hand.
Decizia consumatorilor chinezi de a strânge cureaua a forțat mărcile occidentale să își regândească strategiile, astfel încât Louis Vuitton a închis cinci magazine din China continentală în ultimii doi ani, iar celebrele Galeries Lafayette și-au închis magazinul din Beijing în luna mai.
În schimb, în noul magazin Super Zhuanzhuan din Shanghai, care vinde articole de lux second-hand, vizitatorii trebuie să poarte mănuși pentru a evita murdărirea genților.
‘Generația mamei mele nu avea acces la internet așa cum avem noi acum. Oamenii nu cunoșteau multe mărci de lux și au ajuns să asocieze Louis Vuitton cu vârful prestigiului’, spune Phoebe Ma, o clientă în vârstă de 24 de ani. ‘Personal, consider monograma Louis Vuitton demodată (…). Generația Z preferă să cumpere mărci coreene, care sunt mai la modă’, adaugă Phoebe Ma.
Chiar lângă ea, Echo Wang, în vârstă de 31 de ani, subliniază că ‘platformele second-hand sunt acum mai reglementate și structurate. Acestea oferă mai multe oportunități de a cumpăra produse la prețuri mai mici.’
Potrivit lui Chen Luo, specialist pe China la Bank of America, consumatorii se îndepărtează treptat de o viziune asupra luxului asociat exclusiv cu statutul social. Aceștia pun accentul acum pe exprimarea identității lor, originalitatea și valoarea culturală și emoțională a produselor, explică el.
‘În plus, comerțul cu amănuntul din China este puternic influențat de tehnologia digitală și de rețelele sociale, cu un ecosistem destul de unic. Brandurile străine trebuie să își dubleze eforturile pentru a rămâne relevante’, afirmă Chen Luo.
În pofida acestor turbulențe, gigantica piață chineză rămâne atractivă pentru producătorii de articole de lux.
‘China va rămâne o piață importantă, chiar dacă probabil nu va mai fi un motor de creștere în următorii doi sau trei ani’, prezice analistul Chen Luo.
