Expoziția ‘Foi volante care au făcut istorie’, care reunește numeroase documente din Principatele Române, acoperind perioada 1820 – 1866, a fost deschisă, miercuri, în Sala ‘Theodor Pallady’ a Bibliotecii Academiei Române.
‘Sunt documente de o valoare inestimabilă, extraordinare, pe care le avem aici, pe care colegii le-au prezentat, s-a făcut și un album în acest sens și o să încercăm, ca prin televiziune, radio și așa mai departe, să promovăm toate aceste treburi. (…) Cum gândeau ăștia, înainte și cum gândesc cei de astăzi? De-aia mergeau lucrurile bine, de-aia, timp de 40 de ani, în vremea lui Carol I, s-a făcut România modernă și lucrurile au funcționat. Iar noi avem datoria să spunem cât mai mult despre necesitățile de a cunoaște acest trecut și mai ales să avem grijă de modelele pe care trebuie să le urmăm’, a subliniat la vernisaj directorul general al Bibliotecii Academiei, prof. ing. Nicolae Noica.
Un mesaj video a transmis președintele Senatului, Mircea Abrudean, în care a evidențiat că ‘rolul instituțiilor de prestigiu, precum Biblioteca Academiei Române, este esențial (…) nu doar la conservarea patrimoniului, ci mai ales la transformarea trecutului într-o resursă vie pentru prezent și cu responsabilitate pentru viitor’.
‘În calitate de președinte al Senatului României, reafirm angajamentul nostru de a susține cultura, cercetarea și accesul publicului la patrimoniu. Acestea nu sunt și nici nu trebuie să fie domenii secundare, ci piloni ai dezvoltării durabile și ai identității naționale’, a adăugat Abrudean.
Curatorul expoziției, expoziției, bibliograful Ion Volcu, a afirmat că ‘această expoziție este una inedită, pentru că este prima care reunește documente din foile volante 1820-1866’.
‘Noi am ales din această colecție doar perioada respectivă pentru că este cea mai valoroasă și avem cele mai multe documente vechi, care ne-am gândit că trebuie să fie cunoscute de utilizatori. Primele documente se referă la Revoluția de la 1821, emise de conducătorul Eteriei, Alexandru Ipsilanti, în greacă și în limba română. (…) Apoi avem documente din perioada 1828-1856, este vorba de perioada Regulamentelor Organice, o perioadă importantă în care s-au făcut pași pentru reformarea Principatelor Române, documente privind Revoluția la 1848 și aș puncta unul dintre cele mai importante, este vorba de Proclamația de la Islaz, din 9 iunie 1848, expusă în două variante diferite’, a punctat curatorul.
El a mai amintit documentele de la 1856, de la Congresul de Pace de la Paris, mostre de hârtii de cancelarie de la Fabrica Gheorghe Asachi din Iași, modele de diplomă de la Asociația Astra din Transilvania din 1856, un pomelnic al Familiei Sturza, din 1849, și unul al stolnicului Vasile Alecsandri, ‘cu o grafică excepțională’, liste cu medici care activau în Iași și în Moldova în 1850-1856, un model de diplomă de societate a medicilor naturiști din Iași în 1850.
Totodată, în vitrine sunt expuse buletine de vot ale divanului ad hoc al Moldovei din 1857, în limba franceză, care erau distribuite deputaților din Adunarea ad hoc, dar și ‘acte de proslăvire a patriei, imnuri de slavă sau versuri patriotice’, multe dintre ele aparținând lui Vasile Alecsandri și Gheorghe Asachi.
Un afiș important expus în expoziție se referă la descoperirea Tezaurului de la Pietroasele din 1838, din care a făcea parte și Cloșca cu puii de aur.
Sunt prezentate actele Unirii și un document special privind deschiderea Universității din Iași în 1860, acte bisericești, precum cele referitoare la reforma secularizării averilor mănăstirești din 1863.
Expoziția va putea fi vizitată până pe 8 mai.
