Ministerele trebuie să finalizeze vineri transmiterea propunerilor de cheltuieli pentru bugetul anului viitor, iar Ministerul Finanțelor va stabili apoi limitele bugetare, pe baza cărora Guvernul va decide ce finanțează, ce amână și la ce renunță, a anunțat social-democratul Mihai Fifor.
”Este, probabil, una dintre cele mai importante decizii economice ale acestui sfârșit de an. Pentru că bugetul pe 2027 trebuie să răspundă unei întrebări mult mai serioase decât cât poate cheltui statul: cu ce resurse și prin ce măsuri va fi pus în aplicare Programul de guvernare? Din informarea prezentată ieri (n.r. – joi) de ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, rezultă un detaliu care merită toată atenția. Ministerelor li s-a cerut nu doar să fundamenteze cheltuielile, investițiile și necesarul de personal, ci și să clarifice proiectele, programele și măsurile care nu vor mai fi finanțate începând cu 2027.
Aici trebuie să se vadă schimbarea de viziune cerută de PSD: de la austeritate și reduceri de cheltuieli ca scop în sine, la un buget orientat spre relansare economică, investiții și protejarea puterii de cumpărare, prin eficientizarea statului și eliminarea risipei”, a arătat Fifor, într-o postare pe Facebook.
Potrivit acestuia, eficientizarea statului și susținerea dezvoltării economice trebuie să facă parte din aceeași logică bugetară.
”Reducerea cheltuielilor neproductive eliberează resurse, iar investițiile și măsurile care stimulează economia contribuie, la rândul lor, la consolidarea veniturilor publice. Numai că spațiul de manevră este deja îngust. După primele nouă luni ale anului, deficitul bugetar este de aproximativ 78,5 miliarde de lei. Dobânzile plătite pentru datoria publică depășesc 50 de miliarde, în timp ce investițiile publice se apropie de 108 miliarde. Pentru fiecare doi lei investiți, România cheltuiește aproape un leu cu dobânzile. În 2027, ecuația devine și mai dificilă. Finanțările disponibile prin PNRR se diminuează, cu un impact estimat de ministrul Finanțelor la echivalentul a 1,5% din PIB. Fondurile de coeziune pot prelua o parte din finanțare, dar nu automat și nu pentru orice proiect”, a precizat Fifor.
Ceea ce nu se finalizează sau nu găsește o sursă alternativă poate ajunge să apese asupra bugetului național, a menționat social-democratul. În același timp, cresc obligațiile pentru apărare, iar statul trebuie să finanțeze angajamentele sociale și investițiile deja începute, mai spune el.
”La toate acestea se adaugă obligațiile financiare acumulate: facturi neachitate pentru lucrări publice, decontări întârziate, drepturi stabilite prin hotărâri judecătorești, inclusiv cele ale magistraților, și riscuri financiare precum litigiul cu Pfizer. Nu toate sunt datorii exigibile și nici nu au același tratament contabil. Dar toate trebuie evaluate, cu sume, termene și impact bugetar. Înainte de a decide cât alocăm dezvoltării în 2027, trebuie să știm cât din buget este deja angajat pentru obligațiile trecutului. Cu atât mai mult cu cât reducerea deficitului prin amânarea unor plăți sau investiții nu înseamnă neapărat reducerea costurilor statului, ci poate doar transferarea lor în anul următor. Iar blocarea unor proiecte productive pentru respectarea unui plafon de cheltuieli poate afecta tocmai activitatea economică din care statul ar trebui să încaseze mai multe venituri”, a transmis Mihai Fifor.
El a subliniat că Sorin Grindeanu a insistat asupra menținerii investițiilor, respectării angajamentelor sociale și evitării unor noi majorări de taxe, iar Alexandru Nazare și premierul Luca Niculescu au pus accent pe disciplina cheltuielilor, eficientizarea statului și reducerea deficitului.
”Aceste obiective nu sunt incompatibile. Dar compatibilitatea lor trebuie demonstrată prin cifre, nu doar afirmată în declarații politice. Guvernul trebuie să arate limpede la ce programe renunță, ce economii obține, ce investiții duce mai departe și, mai ales, cum finanțează angajamentele asumate prin Programul de guvernare. Pentru că o construcție bugetară credibilă nu se poate limita la repartizarea unor plafoane de cheltuieli. Ea trebuie să arate și ce rezultate economice urmărește statul prin utilizarea resurselor disponibile. De data asta, bugetul nu va mai fi doar un exercițiu de încadrare în plafoane și de finanțare a funcționării statului. Bugetul pe 2027 trebuie să fie, înainte de toate, un instrument de dezvoltare economică, de susținere a investițiilor și de protejare a nivelului de trai. Pentru că un buget responsabil nu este doar cel care reușește să reducă deficitul, ci și cel care creează condițiile economice pentru ca România să poată susține această reducere în anii următori”, a concluzionat Fifor.
