Finlanda va crește semnificativ cheltuielile pentru apărare la 3,2% din Produsul Intern Brut până în 2030, a anunțat guvernul, după ce a decis să taie alte cheltuieli și și-a întocmit bugetul pentru următorii patru ani, relatează joi Reuters.
Economia Finlandei suferă după ce Rusia vecină a lansat invazia asupra Ucrainei în 2022, determinând țara să adere la NATO în 2023 și să-și sporească cheltuielile pentru apărare, care s-au ridicat la 2,5% din PIB în 2025.
O creștere la 3,2% a cheltuielilor pentru apărare până în 2030 ar aduce mai aproape Finlanda de ținta NATO de 3,5% până în 2035.
Prim-ministrul Petteri Orpo a declarat miercuri seară că guvernul va direcționa banii în plus pe termen scurt către recrutarea militară, cursuri pentru rezerviști, apărarea de drone și producția de explozibili.
Coaliția de dreapta a lui Petteri Orpo a anunțat noi reduceri de cheltuieli, inclusiv în materie de asistență medicală și servicii sociale, pe lângă precedentele prin care a încercat să reducă datoria publică estimată că va ajunge la 90% din PIB în 2026.
Finlanda a avut un deficit bugetar echivalent cu 4,4% din PIB în 2024 și de 4,3% în 2025, ceea ce a determinat UE să declanșeze o procedură disciplinară pentru deficit excesiv. Bruxellesul a dat termen Finlandei până în 2028 să-și reducă deficitul în limita UE de sub 3% din PIB.
Guvernul nu a publicat o estimare nouă privind deficitul bugetar pentru anii următori.
Măsurile de austeritate au dus la o scădere a sprijinului pentru guvern înainte de alegerile parlamentare de anil viitor, doi din trei respondenți afirmând că guvernul s-a descurcat prost într-un sondaj recent realizat de institutul de sondare Verian.
