Numărul cazurilor de cancer este în creştere la nivel mondial, iar resursele umane necesare pentru diagnostic, tratament, cercetare şi sprijinul pacienţilor nu evoluează în acelaşi ritm. Un nou raport internaţional avertizează că, fără măsuri urgente, multe ţări se vor confrunta cu dificultăţi majore în asigurarea serviciilor oncologice necesare populaţiei.
La nivel mondial, va fi nevoie de aproape 100 de milioane de lucrători suplimentari implicaţi în domeniul oncologiei până în anul 2050, potrivit unui nou raport, prezentat marţi de The Lancet Oncology Commission la reuniunea anuală a Societăţii Americane de Oncologie Clinică (ASCO 2026), care se desfăşoară între 29 mai – 2 iunie, la Chicago.
Autorii avertizează că lipsa personalului calificat pentru furnizarea îngrijirilor oncologice şi pentru desfăşurarea cercetării reprezintă în continuare unul dintre principalele obstacole în reducerea inegalităţilor globale din domeniul cancerului.
Pe baza tendinţelor actuale, studiul estimează un deficit de 99,9 milioane de persoane implicate în activităţi legate de cancer până în 2050. Estimarea include atât personalul implicat direct în cercetare şi îngrijirea pacienţilor, cât şi persoanele care activează în domenii de reglementare, finanţare şi suport pentru îngrijirea şi cercetarea în oncologie, precum şi comunităţile care beneficiază de cercetare şi contribuie la aceasta.
Cele mai mari deficite sunt anticipate în Africa şi Asia, unde vor lipsi aproximativ 34,3 milioane, respectiv 57,3 milioane de lucrători.
Cercetătorii subliniază însă că nicio regiune nu va fi ferită de această problemă. În ţările cu venituri mici şi medii, deficitul este alimentat în principal de migraţia personalului calificat către alte state. În ţările cu venituri ridicate, sistemele de sănătate sunt afectate de epuizare profesională, depresie şi reduceri bugetare.
În funcţie de categoria profesională, cele mai mari nevoi vor fi înregistrate în asistenţa medicală primară şi generală.
Până în 2050 vor fi necesari peste 65 de milioane de asistenţi medicali suplimentari şi încă 16 milioane de specialişti în diagnostic, în special radiologi şi anatomopatologi.
“Iniţiativa noastră globală transmite un avertisment clar: fără măsuri urgente pentru rezolvarea deficitului critic de personal, riscăm să ne confruntăm cu o criză oncologică fără precedent”, a declarat dr. Hedvig Hricak, copreşedinte al Comisiei şi specialist la Memorial Sloan Kettering Cancer Center din New York.
Aceasta a cerut elaborarea unor strategii adaptate fiecărei ţări, utilizarea mai eficientă a personalului existent, redistribuirea unor activităţi între diferite categorii profesionale, adoptarea inteligenţei artificiale (AI) şi a soluţiilor digitale în sănătate, dezvoltarea unor programe educaţionale orientate spre viitor şi asigurarea unei finanţări sustenabile prin parteneriate public-private.
Autorii atrag atenţia că lipsa personalului nu afectează doar îngrijirea pacienţilor de astăzi, ci şi capacitatea de a realiza cercetare în viitor.
Potrivit acestora, progresele în cercetarea oncologică necesită o forţă de muncă capabilă să genereze idei, să conceapă studii, să coordoneze echipe şi să transforme rezultatele cercetării în practici şi politici eficiente de control al cancerului.
Raportul descrie cancerul drept o “pandemie tăcută”.
Numărul cazurilor este estimat să ajungă la 35,3 milioane în anul 2050, comparativ cu 20 de milioane în 2022. În acelaşi timp, se estimează că la nivel mondial vor fi înregistrate anual 18,5 milioane de decese cauzate de cancer.
Pentru realizarea analizei, cercetătorii au utilizat modelul de microsimulare Global Cancer Workforce, care integrează factori demografici, epidemiologici şi caracteristici ale sistemelor de sănătate asociate incidenţei şi supravieţuirii în cancer. Modelul a evaluat situaţia actuală şi evoluţia viitoare pentru 17 tipuri frecvente de cancer şi 18 categorii de personal în 200 de ţări şi teritorii, în perioada 2030-2050.
“Aceste rezultate sunt îngrijorătoare. Creşterea estimată la 35 de milioane de cazuri de cancer anual la nivel mondial contrastează puternic cu deficitul global proiectat de 100 de milioane de lucrători implicaţi în îngrijirea cancerului până în 2050”, a subliniat Mark Lawler, de la Queen’s University Belfast şi coautor al raportului.
El a adăugat că datele reprezintă un semnal de alarmă pentru toate regiunile lumii şi că măsurile necesare nu pot fi amânate până în 2050.
Potrivit estimărilor, aproximativ 70% dintre cazurile noi de cancer diagnosticate vor apărea în ţările cu venituri mici şi medii, exact regiunile care vor resimţi cel mai puternic lipsa personalului.
Pentru tipurile de cancer incluse în model, rata globală a cazurilor diagnosticate este estimată să crească de la 165 la 100.000 de locuitori în 2025 la 200 la 100.000 de locuitori în 2050.
Creşteri sunt anticipate în toate regiunile geografice şi pentru aproape toate tipurile de cancer analizate, cu excepţia cancerului gastric. Cancerul pulmonar, cancerul de sân, cancerul colorectal şi cancerul de prostată vor rămâne cele mai frecvent diagnosticate forme de cancer la nivel mondial.
Autorii concluzionează că înţelegerea tendinţelor privind incidenţa cancerului, supravieţuirea şi evoluţia forţei de muncă din oncologie, precum şi a diferenţelor dintre regiuni, este esenţială pentru planificarea serviciilor şi alocarea eficientă a resurselor din domeniu.
