Fostul emir al Qatarului, şeicul Hamad bin Khalifa Al Thani, a decedat la vârsta de 74 de ani, a anunţat duminică cel mai înalt organism guvernamental al ţării. El a contribuit la creşterea vizibilităţii Qatarului pe scena internaţională prin dezvoltarea reţelei de televiziune Al Jazeera, precum şi prin câştigarea dreptului de a găzdui Cupa Mondială de fotbal din 2022.
Şeicul Hamad bin Khalifa Al Thani era recunoscut pentru contribuţia sa la renaşterea modernă a ţării. El a transformat această mică naţiune din Golful Persic într-un actor global în domeniul diplomaţiei, al mass-media şi al investiţiilor.
Potrivit site-ului web al guvernului din Qatar, în timpul domniei lui Al Thani s-a înregistrat o dezvoltare economică, socială şi culturală masivă.
Deşi Agenţia de ştiri din Qatar, aflată sub controlul statului, a anunţat decesul său, nu s-a menţionat cauza acestuia.
Liderul qatarian, pe durata domniei sale, a încălcat tradiţia, cedând voluntar puterea fiului său. El s-a retras din funcţie în iunie 2013, după 18 ani în calitate de emir.
Arhitectul ascensiunii Qatarului în Asia de Vest
Şeicul Hamad bin Khalifa Al Thani este considerat arhitectul ascensiunii Qatarului, care a trecut de la statutul de ţară izolată la cel de naţiune bogată în resurse energetice, situată la o răscruce internaţională, în mai puţin de o generaţie, potrivit Associated Press.
Qatarul deţine în prezent magazinul universal Harrod’s din Londra şi a fondat puternica reţea de ştiri prin satelit Al Jazeera. De asemenea, este apreciat pentru rolul pe care l-a jucat în ascensiunea Al Jazeera, o forţă majoră în mass-media mondială, şi a companiei Qatar Airways, care a devenit un important transportator aerian internaţional.
“Viitorul vă aşteaptă, voi, copiii acestei patrii, pe măsură ce intraţi într-o nouă eră în care tinerii lideri ridică steagul”, a spus şeicul Hamad atunci când şi-a anunţat abdicarea şi tranziţia atent pregătită către fiul său, prinţul moştenitor şeicul Tamim bin Hamad Al Thani, educat în Marea Britanie, care avea atunci 33 de ani.
Transferul paşnic şi voluntar al puterii era un fenomen rar într-o regiune în care o astfel de schimbare rezultă, de obicei, din deces sau răsturnare de regim. Însuşi şeicul Hamad a preluat controlul după ce l-a detronat pe tatăl său, şeicul Khalifa, printr-o lovitură de palat fără vărsare de sânge, în 1995.
Abdicarea fără scandal
Abdicarea sa a fost percepută ca o încercare a Qatarului de a anticipa apelurile la reforme inspirate de Primăvara Arabă şi de a asigura o conducere mai în ton cu populaţia tânără, numeroasă şi influentă a regiunii. Se estimează că Qatarul, o peninsulă cu o suprafaţă egală cu jumătate din cea a statului New Jersey, are aproximativ 300.000 de cetăţeni.
La acea vreme, se credea că şeicul Hamad avea o stare de sănătate precară de ani de zile. În decembrie 2015, oficialii au declarat că acesta a fost transportat cu avionul în Elveţia pentru a fi operat, după ce şi-a fracturat un picior în timpul unei vacanţe.
Şeicul Hamad a urmat Academia Militară britanică de la Sandhurst şi a devenit comandant al forţelor armate din Qatar şi ministru al apărării. A fost numit prinţ moştenitor la sfârşitul anilor 1970 şi şi-a extins treptat atribuţiile pentru a include planificarea exploatării vastelor rezerve de petrol şi gaze ale Qatarului.
După ce a preluat puterea de la tatăl său, care a trăit apoi în exil timp de aproape un deceniu, şeicul Hamad a luat rapid măsuri pentru a deschide o naţiune orientată spre interior către influenţele externe, exemplificată de Al Jazeera, care a devenit o forţă majoră în mass-media globală.
Reportajele sale nu numai că i-au înfuriat pe alţi lideri arabi, uneori până la punctul de a provoca rupturi diplomatice, dar au iritat şi Washingtonul. Al Jazeera a difuzat declaraţii ale reţelei teroriste Al-Qaida, chiar în timp ce Qatarul găzduia unul dintre principalele centre logistice ale Pentagonului în urma atacurilor din 11 septembrie 2001 şi a invaziilor conduse de SUA în Afganistan şi Irak.
Între timp, şeicul Hamad a căutat cu insistenţă să-şi consolideze prestigiul internaţional prin sport, efort încununat de câştigarea de către Qatar a dreptului de a găzdui Cupa Mondială, deşi umbrit de acuzaţiile că şi-a folosit averea uriaşă pentru a câştiga sprijinul ţărilor sărace.
Influenţa politică a Qatarului se întinde astăzi de la Africa de Nord până în Afganistan, iar ţara a găzduit Cupa Mondială FIFA 2022, cel mai urmărit eveniment fotbalistic din lume. Şeicul Hamad, deşi nu mai deţinea de mult timp puterea, a fost întâmpinat cu aplauze furtunoase la meciul de deschidere.
Brandul Qatarului ocupă, de asemenea, un loc important în lumea sportului, de la contractele de sponsorizare cu marele club de fotbal spaniol Barcelona până la deţinerea unei participaţii majoritare la clubul de fotbal Paris Saint-Germain.
