Fostul ministru al apărării din Rusia, Serghei Ivanov, considerat la un moment dat un posibil succesor al preşedintelui Vladimir Putin, a decedat la vârsta de 73 de ani şi, în mod surprinzător, decesul său a fost anunţat pentru prima dată de o organizaţie de baschet – Liga Unită VTB, unde Ivanov era preşedinte de onoare. Ulterior, vestea a fost confirmată de Kremlin, dar nu este precizată o cauză a decesului, relatează Reuters.
Ivanov a fost un membru-cheie al grupului cunoscut sub numele de „siloviki”, adică elita provenită din serviciile de securitate şi celelalte structuri de forţ care, la fel ca Putin, a urcat în ierarhia serviciului de securitate sovietic KGB şi a exercitat o influenţă uriaşă după ce Putin a preluat puterea la începutul mileniului.
Ivanov a contribuit la modelarea statului de securitate post-sovietic al Rusiei şi a coordonat forţele armate în primii ani ai preşedinţiei lui Putin. A fost ministru al apărării în timpul celui de-al doilea război cecen, declanşat de Putin pentru a înăbuşi o insurgenţă separatistă în regiunea musulmană Cecenia, care a încercat să se desprindă de Moscova după prăbuşirea Uniunii Sovietice din 1991.
Vorbind fluent limba engleză, Ivanov era o figură combativă care se confrunta regulat cu jurnaliştii la Conferinţa de Securitate de la München şi se prezenta ca un pragmatic care dorea să depăşească diviziunile din perioada Războiului Rece.
În acelaşi timp, el a avertizat în mod constant că interesele de securitate ale Rusiei erau subminate, în special de planurile americane de apărare antirachetă şi de erodarea acordurilor de control al armamentului.
Ivanov a prezentat extinderea NATO ca o preocupare strategică pentru Moscova şi a susţinut în repetate rânduri că securitatea în Europa ar trebui să se bazeze pe „respectul reciproc pentru preocupările şi interesele tuturor părţilor”.
Ani mai târziu, Putin urma să prezinte invazia Ucrainei din 2022 drept un răspuns forţat la încălcarea sferei de influenţă a Moscovei de către NATO, o caracterizare respinsă de Kiev şi de Occident ca fiind o justificare falsă a războiului.
COLABORATOR APROPIAT AL LUI PUTIN ÎNCĂ DIN PERIOADA LENINGRAD
Născut, la fel ca Putin, în Leningrad, astăzi Sankt Petersburg, Ivanov a studiat limbile străine înainte de a fi recrutat în KGB, unde a lucrat alături de viitorul preşedinte la începutul carierei lor.
După prăbuşirea Uniunii Sovietice, Ivanov a avansat în ierarhia organizaţiilor care au succedat KGB-ului, ajungând director adjunct al serviciului de securitate FSB sub conducerea lui Putin.
A devenit ministru al apărării în 2001, primul civil care a deţinut această funcţie în istoria modernă a Rusiei.
Influenţa lui Ivanov a crescut şi mai mult în 2005, când a fost numit viceprim-ministru, iar apoi prim-viceprim-ministru în 2007, ceea ce l-a plasat pentru scurt timp printre principalii candidaţi la succesiunea lui Putin la preşedinţie, atunci când acesta din urmă a trebuit să se retragă după ce a îndeplinit două mandate.
Putin l-a ales în cele din urmă pe Dmitri Medvedev ca succesor, în timp ce Ivanov a rămas în funcţia de viceprim-ministru şi a ocupat ulterior postul de şef de cabinet al Kremlinului. În 2016, a fost schimbat din această funcţie, devenind trimis special al preşedintelui pentru probleme de mediu şi transporturi, o schimbare interpretată pe scară largă ca o retrogradare.
Kremlinul a emis vineri o scurtă declaraţie, în care se menţionează doar: „Vladimir Putin şi-a exprimat cele mai sincere condoleanţe familiei şi prietenilor lui Serghei Ivanov cu ocazia decesului acestuia.”
Nu a fost precizată cauza morţii lui Ivanov şi nici nu se ştie dacă suferea de vreo boală.
