Trei firme private de consultanță în resurse umane, care au împreună 10 angajați, validează procedural numiri în companii de stat care administrează active de zeci de miliarde de lei și care au impact direct asupra unor sectoare esențiale pentru economia statului român, susține vice-premierul interimar, Oana Gheorghiu.
‘În ultimele zile s-a vorbit mult despre numiri foarte discutabile la conducerea unor companii de stat. Numiri rezultate din proceduri considerate legale, corecte formal și validate de așa-numiți experți independenți. Este momentul potrivit să ne uităm mai atent la cum funcționează, în realitate, selecția conducerilor companiilor de stat din România. Conform legii, aceste selecții sunt asistate de firme private de consultanță în resurse umane, în calitate de experți independenți (Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 109/2011). În practică, însă, această piață este concentrată covârșitor în mâinile a doar trei firme private. Trei firme, care au împreună zece angajați. Atât. Aceste câteva persoane validează procedural numiri în companii de stat care administrează active de zeci de miliarde de lei și care au impact direct asupra unor sectoare esențiale pentru economia statului român’, a scris aceasta, marți, pe pagina sa de Facebook.
Oficialul citat cataloghează acest fapt drept o problemă de sistem în condițiile în care un mecanism care trebuia să aducă profesionalism, competiție și independență, a ajuns să concentreze o parte esențială a filtrului procedural în mâinile unui grup foarte restrâns de actori privați.
‘Atunci când o piață atât de mică ajunge să joace un rol atât de mare în selecția conducerii companiilor de stat, este legitim să ne întrebăm dacă mai vorbim cu adevărat despre competiție onestă și independență reală. Riscul nu este teoretic. Este deja măsurat: Comisia Europeană a sancționat România cu 198 milioane euro tocmai pentru deficiențe legate de transparența și caracterul competitiv al unor astfel de proceduri. Asta ar trebui să ne spună foarte clar că nu este suficient ca o procedură să fie doar formal corectă. Dacă rezultatul ei produce neîncredere publică, suspiciune repetată și sancțiuni europene, atunci problema este mai profundă decât hârtiile semnate la final’, a susținut Gheorghiu.
Potrivit acesteia, reforma reală a guvernanței corporative nu înseamnă doar să fie înlocuiți niște oameni cu alții și nici să fie mimată guvernanța prin proceduri impecabile pe hârtie, dar complet discutabile în practică, ci înseamnă selecții cu adevărat competitive, criterii credibile, evaluări obiective și mecanisme care pot fi apărate nu doar juridic, ci și public.
‘Guvernul, ministerele ori cabinetul viceprim-ministrului nu pot interveni direct în aceste procese de selecție. Dar asta nu înseamnă că trebuie să ne prefacem că nu vedem ce se întâmplă. Când rezultatele ridică sistematic semne de întrebare, problema nu mai este una de percepție. Devine una de arhitectură instituțională și exact acolo trebuie să avem curajul să intervenim. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost primul care a îndrăznit să aprindă lumina în companiile de stat, să arate unde este risipa, să arate unde este incompetența, să arate unde este falimentul. Iar atunci când ne-am apropiat tot mai mult de interesele politice transpartinice care prăduiesc companiile de stat, Guvernul a fost demis prin moțiune de cenzură. Poate că această bătălie a fost pierdută, însă este o luptă la care eu nu voi renunța. Am convingerea că sunt mulți, foarte mulți români care ne vor fi alături mai departe pentru că își doresc, ca și noi, să modernizăm România, să eliminăm privilegiile și sinecurile și să administrăm banul public doar în interesul celor mulți și corecți, nu în beneficiul celor puțini și speciali’, a subliniat sursa citată.
