in ,

Gorj: Expoziția ”Itinerarii și Porți” reunește la Curtișoara peste 25 de muzeografi, etnografi, cercetători și reprezentanți ai Academiei…

Gorj: Expoziția ”Itinerarii și Porți” reunește la Curtișoara peste 25 de muzeografi, etnografi, cercetători și reprezentanți ai Academiei…

Muzeul Arhitecturii Populare de la Curtișoara găzduiește, în perioada 30 septembrie – 4 octombrie, expoziția ”Itinerarii și Porți. Povești și simboluri ale porților tradiționale gorjene, în dialog cu Poarta Sărutului”, în cadrul căreia publicul va putea vedea cele două porți din lemn realizate în cadrul rezidențelor artistice din Gorj și Maramureș.

De asemenea, va putea fi vizitată și o selecție de fotografii rezultate din cercetarea de teren desfășurată de echipa proiectului în 19 sate din Gorj, a declarat marți seara, pentru AGERPRES, președinta Docuart, Daniela Apostol.

Expoziția va fi prezentată miercuri, de la ora 10:00, în cadrul simpozionului ‘Sat în stat’, care reunește la Curtișoara peste 25 de muzeografi, etnografi, cercetători și reprezentanți ai Academiei Române.


”Prin porțile pe care le cioplim, încercăm să păstrăm vie memoria locului și ceva din lumea de odinioară. Mă bucur atunci când văd că oamenii se emoționează și devin curioși să le observe atent detaliile, pentru că fiecare descoperă în felul lui povestea porților și intră prin ele și în lumea proiectului”, a afirmat sculptorul Ștefan Strâmtu.

Expoziția va fi curatoriată de Andrei Fășie.

”Proiectul ‘Itinerarii și Porți’ este construit de-a lungul drumului pe care l-au parcurs porțile tradiționale, atât din punct de vedere simbolic, cât și din perspectiva receptării contemporane, îndeosebi prin Poarta Sărutului, realizată de Constantin Brâncuși. Aici, la Târgu Jiu, porțile se deschid spre începuturi noi, dar se și închid, asemenea sărutului sculptat în piatră de Brâncuși, lăsând întotdeauna, dincolo de ele, dezordinea și haosul lumii exterioare”, a afirmat Andrei Fășie.

Expoziția fotografică însoțește cele două lucrări și aduce în atenție porți întâlnite în cele 19 sate parcurse de echipa proiectului. Cercetarea urmărește poarta nu doar ca obiect de arhitectură tradițională, ci și ca prag simbolic, loc al trecerilor importante din viața comunității și purtător al unei identități vizuale care ajunge, prin Constantin Brâncuși, într-un limbaj artistic universal.

Expoziția de la Curtișoara pune astfel în dialog documentarea de teren, memoria locului și creația contemporană.

Echipa pregătește următoarele două expoziții la Târgu Jiu și la București, unde lucrările și rezultatele cercetării vor ajunge în fața unor noi categorii de public și vor continua dialogul despre patrimoniu, memorie și felul în care semnele tradiționale pot fi citite în prezent.


Prin cercetare, documentare și intervenție artistică, proiectul ”Itinerarii și Porți. Povești și simboluri ale porților tradiționale gorjenești, în dialog cu Poarta Sărutului” realizează o cartografiere a porților gorjene încă existente, înainte ca multe dintre ele să dispară și deschide o discuție despre felul în care un patrimoniu viu poate fi cunoscut, transmis și reinterpretat astăzi.

”Itinerarii și Porți. Povești și simboluri ale porților tradiționale gorjene, în dialog cu Poarta Sărutului” este un proiect al Asociației Docuart, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN), realizat în parteneriat cu Muzeul Județean Gorj ”Alexandru Ștefulescu”, Muzeul de Etnografie și Artă Populară Maramureș, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare ”Constantin Brâncuși”, Primăria Municipiului Târgu Jiu și Liceul de Arte ”Constantin Brăiloiu” din Târgu Jiu.

* Sursa fotografiilor: Docuart

What do you think?

50 Points
Upvote Downvote

Written by

Alianța Europeană a Agențiilor de Presă subliniază importanța jurnalismului de încredere, de Ziua Mondială a Știrilor

Alianța Europeană a Agențiilor de Presă subliniază importanța jurnalismului de încredere, de Ziua Mondială a Știrilor

Marinescu: Cheltuim cu dobânzile mai mult decât deficitul la care țintim să ajungem

Marinescu: Cheltuim cu dobânzile mai mult decât deficitul la care țintim să ajungem