Cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, astfel că România cheltuie mai mult decât deficitul la care țintește să ajungă, a atras atenția, marți, viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Cosmin Marinescu.
‘În cele două decenii de la aderare, România a înregistrat progrese substanțiale, dar acest parcurs, grație propriilor opțiuni, a însemnat și acumularea unor dezechilibre. De aceea, considerăm că este necesar, în etapa actuală, să facem trecerea de la progresele cantitative la ajustări calitative privind atât motoarele sau combustibilii creșterii economice, cât și refacerea echilibrelor financiare ale țării. Avem nevoie de un parcurs ferm și asumat de consolidare fiscal-bugetară. Contextul actual este marcat de creșterea datoriilor publice. La nivelul Uniunii Europene, datoria publică a depășit 80% din PIB, iar ceea ce îngrijorează în cazul României este viteza de acumulare a datoriei din ultimii ani, când ritmul de creștere a fost triplu față de cel din perioada prepandemie. Consecințele sunt imediate. Cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, deci cheltuim cu dobânzile mai mult decât deficitul la care țintim să ajungem’, a declarat Marinescu, la lansarea volumului ‘Sustenabilitatea financiară – de la deficite la convergență nominală’.
El a afirmat că bugetul public trebuie curățat de necunoscute și compromisuri. Potrivit viceguvernatorului băncii centrale, politica fiscală trebuie să vizeze reducerea consecventă a gap-ului de TVA.
‘De exemplu, în planul veniturilor, politica fiscală trebuie să vizeze reducerea consecventă a gap-ului de TVA, iar îmbunătățirea cadrului fiscal trebuie să țină cont de avantajul esențial al predictibilității fiscale. Întrebarea cheie este cum putem atinge obiectivul de consolidare fără a afecta semnificativ și durabil creștere economică? Răspunsul ține în bună măsură de calitatea investițiilor, de calitatea cheltuielilor publice, astfel încât investițiile și fondurile europene să poată susține o creștere economică robustă’, a spus Cosmin Marinescu.
El a menționat că după doi ani consecutivi de dinamici sub-unitare, România are mare nevoie, în prezent, de o revigorare a creșterii economice, care să tempereze inclusiv deficitele și povara datoriei publice.
‘Politicile dedicate nevoilor reale din societate trebuie să prioritizeze în special domeniile care susțin calitatea vieții și reziliența pe termen lung: sănătatea, educația, apărarea. Aproximativ jumătate dintre tinerii de 15 ani comportă carențe majore în abilitățile educative de bază, or aceasta este și consecința unor alocări bugetare suboptimale pentru educație, ceea ce afectează competitivitate unui capital esențial, capitalul uman. Sustenabilitatea nu poate fi obținută fără reforme, iar reformele nu pot fi gândite fără echitate socială. Însă politicile sociale necesită o mai bună ancorare în realitățile demografice actuale, cele care prefigurează peste doar câțiva ani, constrângeri importante în planul sistemului de pensii publice pay as you go. Însă trebuie subliniat rolul esențial al fondurilor private de pensii pentru atenuarea decalajelor structurale pe termen lung. Disciplina financiară din companiile de stat și dependența multora dintre acestea de bugetul public reprezintă cu certitudine un semnal de alarmă la adresa finanțelor publice, dar și la adresa bunei funcționări a piețelor’, a precizat Cosmin Marinescu.
Potrivit viceguvernatorului BNR, implementarea guvernanței corporative în linie cu standardele internaționale și bunele practici ale OCDE reprezintă un pas hotărât înainte, pe care l-am început și de care merită să profităm în continuare.
De asemenea, el a afirmat că sectorul privat se confruntă cu frâne structurale care distorsionează concurența și reduc intermedierea financiară: disciplina slabă a plăților, persistența arieratelor, subcapitalizarea sau situații atipice de firme active, dar fără salariați.
‘În privința sectorului bancar, indicatorii de solvabilitate, lichiditate și calitatea activelor demonstrează capacitatea sectorului bancar de creditare a economiei reale. Însă principala provocare în această privință reflectă un paradox deloc avantajos. România are cea mai redusă intermediere financiară din Uniunea Europeană, în timp ce firmele românești apar drept cele mai îndatorate. Și aici menționăm costurile de finanțare ridicate, persistența creditului comercial, finanțările de la firmele mamei. De aceea, mediul de afaceri românesc resimte în prezent decalaje importante de competitivitate față de concurenții săi din Uniunea Europeană și cu precădere din Zona Euro. Dinamica dezechilibrelor externe și a datoriei publice reflectă o situație complicată, care trebuie gestionată în mod prudent și înțelept’, a subliniat Cosmin Marinescu.
El a menționat că sustenabilitatea depinde de remedierea decalajelor structurale, însă este esențială capacitatea de implementare a reformelor.
‘Pentru mediul de afaceri, competitivitatea și predictibilitatea sunt provocări majore, aș putea spune, mai ales în acești ani de repoziționări comerciale deosebit de importante la nivel global. De aceea, consider că nu mai putem neglija potențialul diplomației comerciale în politica externă, care poate deveni factor de competitivitate națională. De ce spunem că este primordială sustenabilitatea datoriei publice? Pentru că necesarul brut de finanțare a depășit 10% din PIB, dincolo de zona optimă a indicatorilor de risc, însă, menționăm că lichiditatea externă rămâne adecvată, fiind protejată de rezerve internaționale solide. Însă marja de siguranță a rezervelor valutare nu trebuie să ne amăgească. Aceasta nu poate înlocui ajustarea dezechilibrelor. În încheiere, odată cu piramida conceptuală a sustenabilității, doresc să insist asupra unei idei esențiale. Criteriile de convergență nominală nu sunt simple exigențe statistice, ci indicatori de sănătate economică la care noi ne raportăm în parcursul european al României. De aceea, trebuie să ne gândim cum reușim să împletim viteza convergenței reale cu sustenabilitatea criteriilor nominale. În prezent, din păcate, nu mai beneficiem nici de una, nici de cealaltă’, a mai spus Cosmin Marinescu.
