Preşedintele PSD, Sorin Grindeanu, a reacţionat după ce vicepremierul demis Oana Gheorghiu a prezentat un document al Guvernului Ciolacu, avizat inclusiv de Grindeanu, ca ministru al Transporturilor, care are ca temă identificarea întreprinderilor publice din domeniile energiei şi al transporturilor care ar putea face obiectul listării pe o piaţă reglementată şi pe care se regăsesc mai multe companii din domeniul transporturilor. ”Doamna Gheorghiu confundă «propunere» cu «aprobare»”, a afirmat Sorin Grindeanu, explicând că nu a avizat „vânzarea” niciunei companii.
“Am citit cu atenţie postarea doamnei Oana Gheorghiu. Înţeleg indignarea, mai ales când nu citeşti prima pagină din document. Dacă ar fi citit-o ar fi observat că memorandumul a fost iniţiat de Mihnea Claudiu Drumea, colegul de partid al domnului Ilie Bolojan. Dacă tot a făcut efortul să îl publice, să îl şi citim împreună. Până la capăt, nu doar până unde convine. Memorandumul conţine trei liste distincte, nu una singură: Doamna Gheorghiu confundă «propunere» cu «aprobare»”, a scris Sorin Grindeanu, pe Facebook, explicând că vicepremierul demis a copiat “lista propunerilor brute primite de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Bursa de Valori Bucureşti şi Fondul Proprietatea”, care nu este aceeaşi cu lista finală propusă Guvernului spre aprobare şi pe care se regăsesc trei companii, respectiv CNCIR, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime, Societatea Carpatica Feroviar România.
Grindeanu a subliniat că TAROM, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, Aeroportul Timişoara, CEC Bank, Poşta Română, Loteria, ROMGAZ, ELCEN, CNAIR, Salrom, Eximbank nu se află pe lista finală, propunerile de listare a acestora fiind respinse.
“Doamna Gheorghiu le prezintă ca propuneri aprobate. Asta nu este o interpretare diferită a faptelor. Este o inversare a lor. Nu am avizat «vânzarea» niciunei companii. Ce am avizat, ca ministru al Transporturilor, este un memorandum tehnic care: analizează cadrul legal aplicabil unei eventuale listări, enumeră propunerile primite de la diverse instituţii, filtrează aceste propuneri şi propune Guvernului o listă scurtă de trei companii. Avizul meu priveşte documentul în ansamblu, inclusiv concluziile lui, adică inclusiv excluderea TAROM, CNAB şi a celorlalte companii pe care doamna Gheorghiu le prezintă ca fiind «avizate de mine». A spune că am avizat listarea TAROM pe baza unui document care explică de ce TAROM nu este propusă pentru listare este, ca să fiu blând, un exerciţiu de imaginaţie”, a susţinut Grindeanu.
Liderul PSD a adăugat că memorandumul este “mai prudent decât îl prezintă doamna Gheorghiu”, el arătând că, pentru Complexul Energetic Oltenia, listarea “se poate lua în considerare după implementarea Planului de restructurare”, în cazul TAROM “nu au fost impuse Statului român obligaţii cu privire la privatizarea companiei” prin decizia Comisiei Europene, deci privatizarea nu este obligatorie, iar în ceea ce priveşte CNCIR şi Complexul Energetic Oltenia se cere expres avizul CSAT şi o Hotărâre de Guvern separată întrucât este vorba despre societăţi de interes strategic naţional, cu protecţii suplimentare prevăzute de lege.
“Documentul nu este un manifest de privatizare. Este un exerciţiu de prudenţă administrativă, cu filtre succesive şi salvgardări legale. Ţinta 443 nu este o invenţie a mea. Este o obligaţie asumată de România. Jalonul 443 din PNRR – «cel puţin 3 companii de stat listate / de tip lease / restructurate în domeniul energiei şi al transporturilor»” – este asumat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, negociat cu Comisia Europeană, recomandare a Comitetului de Guvernanţă Corporativă al OCDE (pagina 9 a memorandumului), condiţie pentru aderarea României la OCDE în 2026. Eu nu am inventat această ţintă. Eu, ca ministru, am avizat un document tehnic care propune modul cel mai prudent de a o îndeplini – cu trei companii, nu cu douăzeci! A susţine că «Grindeanu voia să vândă ţara» pentru că am avizat implementarea unei obligaţii PNRR este o acuzaţie care, dacă ar fi adevărată, ar trebui adresată guvernelor care au negociat şi semnat PNRR-ul, nu unui ministru care îl execută”, a arătat Sorin Grindeanu.
El a menţionat că “listare la bursă” nu înseamnă “vânzarea companiei”, iar memorandumul descrie “clar mecanismele avute în vedere” care includ majorarea de capital social prin aport privat, cu condiţia ca statul să rămână acţionar majoritar, pachete minoritare, vânzarea participaţiilor deja deţinute de Fondul Proprietatea, nu de către stat în mod direct.
“În concluzie: Iei un document real, îl scoţi din context, citezi lista pe care o respinge ca şi cum ar fi lista pe care o aprobă, ignori concluziile, ignori cronologia, adaugi steaguri roşii în Facebook şi aştepţi reacţiile”, a susţinut Sorin Grindeanu.
Vicepremierul demis Oana Gheorghiu a prezentat un document al Guvernului Ciolacu, avizat inclusiv de Sorin Grindeanu, ca ministru al Transporturilor, care are ca temă identificarea întreprinderilor publice din domeniile energiei şi al transporturilor care ar putea face obiectul listării pe o piaţă reglementată, potrivit Jalonului 443 din cadrul PNRR (“Cel puţin 3 companii de stat listate/de tip lease/restructurate în domeniul energiei şi al transporturilor”) şi despre care a afirmat că este “Dovada minciunii domnului «Nu Ne Vindem Ţara» Sorin Grindeanu”.
“Dovada minciunii domnului «Nu Ne Vindem Ţara» Sorin Grindeanu. Ieri, în Parlament, domnul preşedinte PSD Sorin Grindeanu a dărâmat Guvernul pentru a opri listarea companiilor de stat. Însă anul trecut, domnul ministru PSD al Transporturilor Sorin Grindeanu a avizat listarea la bursă a următoarelor companii de stat: TAROM, Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti, Compania Naţională Administraţia Porturilor Maritime S.A., Societatea Carpatica Feroviar România S.A., Compania Naţională Aeroportul International Timişoara Traian Vuia”, a arătat Oana Gheorghiu, miercuri, într-o postare pe Facebook.
Şi fostul secretar general al Guvernului Ştefan-Radu Oprea a afirmat că vicepremierul demis Oana Gheorghiu “crede că a descoperit documente, deşi ele au fost mereu în Secretariatul General al Guvernului”. El a susţinut că listarea la bursă este benefică pentru companii pentru că aduce transparenţă şi guvernanţă mai eficientă. “Însă elefantul din încăpere este modalitatea propusă de domnia sa pentru listare: ABB – accelerated book building sau plasament privat accelerat”, a adăugat Oprea, enumerând mai multe riscuri ale acestei proceduri.
