Doar municipiile și orașele mai mari au reușit, până la jumătatea exercițiului financiar 2021-2027, să încheie contracte europene relevante, în timp ce marea majoritate a comunelor sunt încă absente, arată un raport privind analiza eficienței administrației publice centrale și locale, elaborat de Cancelaria prim-ministrului în 2025 pe baza datelor din 2024.
Conform sursei citate, la nivel de unități administrativ-teritoriale (UAT), analiza celor șase hărți aferente perioadei 2016 – 2024, completate de datele din PNRR și perioada curentă de programare (2021 – 2027), evidențiază o distribuție inegală a investițiilor publice la nivel local.
‘Discrepanțele nu țin doar de geografie, ci și de capacitatea administrativă, de proactivitatea autorităților locale și de abilitatea de implementare a proiectelor’, se menționează în raport.
Din perspectiva fondurilor guvernamentale atrase, cele mai performante UAT-uri (în lei/locuitor) sunt Bunila (Hunedoara), Brebu Nou (Caraș-Severin), Baldovinești (Olt), iar din perspectiva fondurilor europene atrase în perioada 2016 – 2024 se remarcă Pardinia (Tulcea), Socodor (Arad) și Lelese (Hunedoara).
‘Crevedia (Dâmbovița), Dragoslavele (Argeș), Secuieni (Harghita) sau Izvoare (Dolj) se regăsesc constant în categoriile inferioare privind atât veniturile și cheltuielile din fonduri guvernamentale, cât și europene. De asemenea, în unele cazuri se observă diferențe semnificative între fondurile atrase și cele cheltuite, semnalând probleme de absorbție sau de implementare locală’, indică raportul.
Și la nivelul Consiliilor județene sunt consemnate performanțe variate în funcție de sursa de finanțare și de capacitatea de execuție, fiind menționate și exemple relevante pentru fiecare categorie.
‘Tulcea, Bistrița-Năsăud și Sălaj se remarcă în ambele categorii (guvernamental și european), cu cele mai mari cheltuieli per locuitor, sugerând atât capacitate de atragere, cât și de implementare. În ceea ce privește fondurile europene atrase, se adaugă Bihor și Mehedinți, cu execuții bugetare semnificative. La polul opus, Timiș, Teleorman, Mureș, Harghita, Ilfov, Bacău și Satu Mare au înregistrat valorile cele mai scăzute per capita, atât la atragerea, cât și la execuția fondurilor europene. În ceea ce privește fondurile guvernamentale, Timiș, Brăila, Dolj, Olt și Argeș au avut execuții reduse în raport cu populația’, punctează raportul în secțiunea dedicată concluziilor.
Conform sursei citate, unitățile administrativ-teritoriale și consiliile județene performante tind să fie cele cu infrastructură instituțională matură și experiență acumulată în derularea de proiecte, în timp ce zonele cele mai vulnerabile economic sunt adesea și cele mai slab finanțate.
‘Acest fenomen poate accentua polarizarea regională dacă criteriile de alocare și sprijinul pentru administrațiile mai slabe nu sunt ajustate corespunzător în următoarele cicluri bugetare’, se mai arată în document.
