Al 72-lea premier din Istoria României, Ilie Bolojan, se confruntă, marţi, cu o moţiune de cenzură care a strâns deja numărul de semnături necesare demiterii sale. Ar fi al optulea premier de după Revoluţie demis prin procedura guvernamentală. Cel mai longeviv guvern din istoria postdecembristă a României a fost executivul lui Nicolae Văcăroiu care a „domnit”, fără întrerupere, 1484 de zile. I-au urmat Adrian Năstase – 1464 de zile şi Călin Popescu Tăriceanu – 1454 de zile obţinute din două cabinete – Guvernul Tăriceanu I şi Guvernul Tăriceanu II. Niciunul dintre cele trei guverne nu a căzut „victima” unei moţiuni de cenzură.
La 20 de ani de la Revoluţie ca primul Executiv – Guvernul Boc să cadă prin votul cu bile al colegilor lui. În cei 17 ani de atunci. Alte cinci guverne şi-au încheiat mandatul prin moţiune de cenzură, unul – Grindeanu – demis chiar de propriul partid.
Emil Boc: primul guvern demis
Guvernul Emil Boc I a fost învestit la 22 decembrie 2008 şi a fost demis prin moţiune de cenzură la 13 octombrie 2009, după 295 de zile de mandat. Moţiunea „11 împotriva României” a fost iniţiată de PNL şi UDMR şi a trecut cu 254 de voturi pentru şi 176 împotrivă, cu sprijinul PSD, care tocmai ieşise de la guvernare. Boc a rămas apoi o figură centrală în PDL şi a revenit ulterior la conducerea Guvernului, ceea ce arată că o moţiune nu înseamnă neapărat sfârşitul carierei politice.
Mihai Răzvan Ungureanu: mandatul record negativ
Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu a fost învestit la 9 februarie 2012 şi demis la 27 aprilie 2012, după doar 78 de zile, ceea ce îl face cel mai scurt mandat postdecembrist. Moţiunea „Opriţi guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată!” a trecut cu 235 de voturi pentru, peste pragul necesar de 231 de voturi, într-un moment de maximă tensiune politică. După cădere, cabinetul a continuat ca executiv interimar timp de 10 zile, până la învestirea noului guvern.
Sorin Grindeanu: răsturnat de propriul partid
Guvernul Sorin Grindeanu a fost învestit la 4 ianuarie 2017 şi a căzut la 20 iunie 2017, după 167 de zile de mandat. Moţiunea de cenzură a fost un caz neobişnuit, fiind iniţiată de PSD şi ALDE, adică de aceeaşi zonă politică ce susţinuse guvernul la început. Votul final a fost de 241 pentru şi 10 împotrivă, iar după demitere Grindeanu a părăsit executivul, episodul rămânând unul dintre cele mai spectaculoase conflicte interne ale PSD.
Viorica Dăncilă: pierdere la limită
Guvernul Viorica Dăncilă a fost învestit la 29 ianuarie 2018 şi demis la 10 octombrie 2019, după aproximativ 645 de zile în funcţie. Moţiunea a trecut cu 238 de voturi pentru din 245 valabil exprimate, la un prag necesar de 233 de voturi, ceea ce arată o victorie parlamentară clară, dar nu zdrobitoare. Demiterea a fost susţinută de o coaliţie largă a opoziţiei, inclusiv PNL, USR, PMP, UDMR şi Pro România, alături de parlamentari neafiliaţi şi o parte din minorităţi.
Ludovic Orban: dărâmat după asumare
Guvernul Ludovic Orban I a fost învestit la 4 noiembrie 2019 şi demis la 5 februarie 2020, după 94 de zile. Moţiunea a trecut cu 261 de voturi pentru şi 139 împotrivă, după ce executivul îşi asumase răspunderea pe proiectul legat de alegerea primarilor în două tururi. Acesta este singurul guvern post-1989 demis prin moţiune depusă ca reacţie directă la asumarea răspunderii, iar Orban a continuat ulterior să joace un rol important în politica liberală.
Florin Cîţu: record de voturi pentru schimbare
Guvernul Florin Cîţu a fost învestit la 23 decembrie 2020 şi demis la 5 octombrie 2021, după 286 de zile. Moţiunea a strâns 281 de voturi pentru şi 0 împotrivă, cel mai mare scor favorabil obţinut vreodată de o moţiune de cenzură împotriva unui guvern românesc. Demiterea a venit pe fondul crizei din coaliţia PNL-USR PLUS-UDMR, după revocarea ministrului Justiţiei Stelian Ion şi disputa legată de programul „Anghel Saligny”. Pentru moţiunea de cenzură împotriva lui Florin Cîţu, au votat inclusiv parlamentarii Alianţei pentru Unirea Românilor.
