Guvernul României a adoptat, joi, la propunerea MAE, o hotărâre de Guvern privind declasificarea documentelor elaborate de Ministerul Afacerilor Externe în perioada 1 ianuarie 1990 – 31 decembrie 1992. Printre titlurile de dosare, păstrând ortografia originală a vremii, se numără: „Reacţii în URSS faţă de Revoluţia din 22 decembrie 1989″; „Reunificarea Germaniei (1990)”; „Relaţii bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai”; „Tratat de colaborare, bună vecinătate şi amiciţie cu URSS”.
Potrivit MAE, sunt 5.376 de dosare, păstrate în 768 de mape de arhivă, care ocupă aproximativ 100 de metri liniari de raft.
“Este cea mai consistentă tranşă de documente diplomatice deschise publicului după declasificarea celor de dinainte de 1989 şi acoperă o perioadă de cotitură pentru România: primele alegeri libere, mineriadele din iunie 1990, vizita istorică a Regelui Mihai din 1992, reunificarea Germaniei, prăbuşirea Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (URSS) şi formarea Comunităţii Statelor Independente (CSI)”, arată Ministerul de Externe.
Printre titlurile de dosare, păstrând ortografia originală a vremii, se numără: “Reacţii în URSS faţă de Revoluţia din 22 decembrie 1989”; “Reunificarea Germaniei (1990)”; “Relaţii bilaterale în legătură cu ex-regele Mihai”; “Tratat de colaborare, bună vecinătate şi amiciţie cu URSS”.
“Românii au dreptul să cunoască, pe documente, istoria tranziţiei. Prea multe lucruri au stat prea mult timp în sertare, iar acolo unde lipsesc informaţiile cresc conspiraţiile şi neîncrederea. Felul în care s-a reaşezat politica externă a României după 1989 – cum am ieşit din alianţele cu URSS, cum ne-am poziţionat în prima mare criză de după Războiul Rece aparţine istoricilor, cercetătorilor şi societăţii, nu subsolurilor instituţionale. Documentele pe care le deschidem astăzi nu mai aveau încadrarea de secret de stat de peste un deceniu, dar continuau să fie păstrate departe de public, ca secrete de serviciu. Schimbăm asta şi mergem mai departe, pas cu pas, cu digitalizarea şi publicarea lor. O democraţie matură îşi studiază istoria recentă şi o pune la dispoziţia cetăţenilor”, a declarat ministrul afacerilor externe, Oana Ţoiu.
MAE menţionează că sunt exceptate de la declasificare materialele privind cifrul de stat şi instrucţiunile aferente, precum şi documentele referitoare la sediile şi paza misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, care vor fi evaluate separat, potrivit legislaţiei privind protecţia informaţiilor clasificate.
Hotărârea de Guvern a fost avizată favorabil de Oficiul Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat şi de Ministerul Justiţiei şi continuă efortul de transparentizare instituţională început prin declasificarea documentelor MAE elaborate până în decembrie 1989.
“Hotărârea de Guvern adoptată astăzi deschide etapa de pregătire a documentelor pentru consultare publică. Arhivele Diplomatice ale MAE vor parcurge procesul de inventariere, prelucrare arhivistică şi digitalizare, iar accesul cercetătorilor şi al publicului va fi asigurat treptat, pe măsură ce dosarele sunt pregătite potrivit standardelor arhivistice”, mai arată MAE în comunicat.
