in ,

Harghita: Cercetările privind adaptarea agriculturii și silviculturii la schimbările climatice, prezentate la conferința ICDCRM de la…

Harghita: Cercetările privind adaptarea agriculturii și silviculturii la schimbările climatice, prezentate la conferința ICDCRM de la…

Rezultatele proiectelor naționale și internaționale derulate de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Cinegetică și Resurse Montane (ICDCRM) din Miercurea-Ciuc, care vizează adaptarea agriculturii, silviculturii și apiculturii la schimbările climatice, au fost prezentate joi, în cadrul conferinței anuale a instituției.

Directorul ICDCRM, dr. ing. Szep Robert, a declarat presei că printre cercetările prezentate în cadrul conferinței anuale, intitulată intitulată ‘Biological responses to a changing climate: from forests to agricultural systems’ (Răspunsuri biologice la schimbările climatice: de la păduri la sistemele agricole – n. red.), se numără și elaborarea unor hărți fenologice și de fenofaze pentru cultura cartofului, în contextul în care schimbările climatice vin cu provocări serioase la adresa fermierilor.

‘Trebuie să lucrăm împreună cu fermierii astfel încât cultura cartofului să fie una rentabilă. Înseamnă că trebuie să știm ce cultivăm, ce tip de tardivitate a cartofului utilizăm, adică folosim cartofi foarte timpurii, cartofi timpurii sau soiuri tardive, pentru că nu mai putem face agricultura pe care o făceam acum 10-20 de ani. Vedem foarte bine ce se întâmplă în jurul nostru și aceste rezultate ale proiectelor vin, cumva, în sprijinul fermierilor’, a declarat Szep Robert.

Un alt proiect a vizat impactul dăunătorilor de scoarță asupra pădurilor de molid, afectate tot mai puternic de presiunea schimbărilor climatice.

Directorul ICDCRM a explicat că, din cauza schimbărilor climatice, scade imunitatea pădurilor de conifere, favorizând atacul dăunătorilor, motiv pentru care cercetătorii propun modificarea modului în care se face managementul silvic.

‘Propunerile pe care le facem în proiect vin în sensul în care trebuie să modificăm modul în care facem management silvic, trebuie să rupem aceste monoculturi, astfel încât lipidele să nu se dezvolte în ritmul în care se dezvoltă acum. Deci, trebuie să găsim soluții pe care să le implementăm realității climatice în care trăim astăzi’, a punctat cercetătorul.

Acesta a vorbit și despre un alt proiect derulat de institutul pe care îl conduce, care a studiat impactul dăunătorilor asupra coloniilor de albine domestice.

‘Alături de colegi, am dezvoltat niște sisteme electronice de monitorizare a calității aerului din stup și din afara stupului, tocmai ca să venim în sprijinul apicultorilor cu niște soluții concrete, pentru identificarea precoce a unor boli și dăunători, tocmai să reușim să creștem viabilitatea coloniilor de albine’, a explicat Szep Robert.

El a menționat că din această cercetare a derivat un alt proiect major al institutului, cu o valoare de peste trei milioane de euro, finanțat de Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Centru, ce urmează să fie implementat.

Referindu-se la colaborarea dintre cercetători și fermieri, silvicultori sau apicultori, directorul ICDCRM a apreciat că există loc de mai bine, iar astfel de conferințe au rolul de a îmbunătăți relația dintre mediul academic și cel economic.

‘Trebuie să învățăm să lucrăm și noi, ca și mediul de cercetare sau mediul academic, să știm să lucrăm cu mediul economic și mediul economic trebuie să aibă din ce în ce mai mare încredere în cercetare și în rezultatele cercetării, pentru că în ultimii ani, chiar dacă avem un buget mai mult decât derizoriu la nivelul Ministerului Educației și Cercetării, cercetarea românească încă se încăpățânează să rămână în picioare și produce rezultate, spun eu, chiar mai deosebite decât bugetul alocat cercetării românești’, a subliniat cercetătorul.

În ceea ce privește evoluția schimbărilor climatice, acesta a precizat că modelele realizate în cadrul unor proiecte ale institutului indică o posibilă temperare a ritmului accelerat de creștere a temperaturilor în regiune.

‘Modelele pe care noi le-am făcut în cadrul unor proiecte pe schimbări climatice arată o atenuare, cumva, a creșterii acesteia accelerate în zona noastră a temperaturii. Nu spun că se revine la normal, nici pe departe, temperatura va continua să crească, dar modelele pe care le-am derulat arată cumva o atenuare a acestei tendințe foarte accentuate de creștere. Dar, bineînțeles, sistemul acesta climatic global nu este ca într-un acvariu, el poate să ne producă încă surprize. Noi trebuie să venim cu politici de mediu și cu soluții concrete astfel încât să facem față acestei perioade de dezechilibru climatic’, a conchis Szep Robert.

La conferința anuală a institutului au participat cercetători, parteneri în proiectele derulate, reprezentanți ai Academiei de Științe Agricole și Silvice și ai altor instituții, fermieri, precum și reprezentanți ai autorităților publice locale.

What do you think?

50 Points
Upvote Downvote

Written by

Prințul Harry s-ar întoarce în armată să lupte împotriva Rusiei ”dacă ar fi nevoie”

Prințul Harry s-ar întoarce în armată să lupte împotriva Rusiei ”dacă ar fi nevoie”

Indonezia/ Emisiile generate de incendii, pe locul al treilea în clasamentul celor mai ridicate valori înregistrate (Copernicus)

Indonezia/ Emisiile generate de incendii, pe locul al treilea în clasamentul celor mai ridicate valori înregistrate (Copernicus)