Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, vineri, sesizarea CCR cu privire la PL-x nr. 228/2026, care aduce modificări Codului de procedură penală, apreciind că afectează coerenţa procedurii penale şi drepturile procesuale ale părţilor, fiind afectate categoriile vulnerabile. În plus, judecătorul de cameră preliminară ar ajunge să intre indirect pe fondul cauzei, iar legea face definitive concluziile judecătorului de cameră preliminară în ceea ce priveşte legalitatea probelor, aspect ce contrazice jurisprudenţa CCR.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie anunţă, vineri, că Secţiile Unite au decis, cu participarea unui număr de 96 de judecători, sesizarea Curţii Constituţionale a României cu privire la Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală (PL-x nr. 228/2026), înainte de promulgare.
“Pe scurt, sesizarea ÎCCJ către CCR susţine că modificările propuse la Codul de procedură penală (PL-x 228/2026) sunt neconstituţionale pentru că afectează coerenţa procedurii penale şi drepturile procesuale ale părţilor. Viciile de neconstituţionalitate se referă la nesocotirea principiilor constituţionale ale legalităţii şi clarităţii legii, egalităţii în drepturi, respectării dreptului la apărare, la un proces echitabil şi înfăptuirii justiţiei într-un stat de drept”, arată ICCJ, într-un comunicat de presă.
Potrivit documentului citat, principalele aspecte vizează:
- Reunirea şi disjungerea cauzelor în camera preliminară
“Legea introduce posibilitatea reunirii/disjungerii cauzelor în camera preliminară, dar fără corelare cu regulile existente. Judecătorul de cameră preliminară ar ajunge să intre indirect pe fondul cauzei, deşi rolul lui se rezumă la verificarea legalităţii urmăririi penale”, arată judecătorii Curţii Supreme.
Potrivit acestora, apar blocaje practice: la ce parchet se restituie cauza, cum se separă dosarele reunite, cum se evită soluţiile contradictorii.
- Eliminarea citării la termenele ulterioare în procedura de cameră preliminară
“Noua regulă spune că după primul termen părţile trebuie singure «să urmărească parcursul dosarului». Norma este vagă şi neclară. Se afectează dreptul la apărare şi procesul echitabil, deoarece părţile nu mai sunt citate nemaiavând posibilitatea să afle termenele noi stabilite în continuare”, arată magistraţii.
Potrivit acestora, sunt dezavantajate persoanele vulnerabile: deţinuţi, vârstnici, victime, persoane care nu au acces la internet sau nu deţin cunoştinţele digitale pentru utilizarea platformelor.
- “Autoritatea de lucru judecat” în camera preliminară
“Legea face definitive concluziile judecătorului de cameră preliminară în ceea ce priveşte legalitatea probelor, aspect ce contrazice jurisprudenţa CCR, care permite verificarea legalităţii probelor şi în faza de judecată”, se mai arată în comunicatul de presă citat.
Potrivit magistraţilor, instanţa de fond ar fi împiedicată să mai analizeze probe obţinute nelegal sau neloial.
“Se limitează dreptul la apărare şi rolul instanţei de judecată în înfăptuirea justiţiei”, transmit judecătorii.
Aceştia precizează că, pentru a se evita decizii ulterioare care constată neconstituţionalitatea unor prevederi normative, după aplicarea lor în procedurile judiciare, cu efecte negative asupra instanţelor judecătoreşti şi a soluţionării cauzelor, se impune verificarea constituţionalităţii cadrului de reglementare adoptat prin legea atacată.
