Diferența dintre magnitudinea seismului de miercuri dimineața afișată în notificările sistemului Android Earthquake Alerts al Google, de 6,5, și valorile estimate de INCDFP, poate fi explicată prin faptul că cele două sisteme utilizează tehnologii, surse de date și metode de calcul diferite, a precizat Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Astfel, Sistemul Android Earthquake Alerts utilizează accelerometrele integrate în telefoanele mobile pentru a identifica mișcări care pot fi asociate unui cutremur. Datele colectate de la mai multe telefoane mobile sunt procesate automat pentru detectarea evenimentului seismic și estimarea rapidă a parametrilor acestuia. Accelerometrele instalate pe aceste dispozitive sunt mai puțin performante decât echipamentele de monitorizare ale INDCFP.
INCDFP utilizează datele înregistrate de stațiile din Rețeaua Seismică Națională pentru a determina parametrii cutremurelor prin metode seismologice specifice. Primele estimări sunt obținute automat de la un anumit număr de stații, într-un interval foarte scurt, iar, ulterior, acestea sunt revizuite și analizate manual de către specialiști, pe baza datelor primite de la toate stațiile seismice care au înregistrat evenimentul seismic, au explicat reprezentanții Institutului, într-o postare pe pagina de Facebook.
‘Sistemele de avertizare timpurie au ca obiectiv principal detectarea rapidă a unui cutremur și transmiterea unei avertizări înainte ca undele seismice cu potențial distructiv să ajungă în anumite zone. Aceste sisteme nu prezic producerea cutremurelor, ci identifică evenimentele după declanșarea lor, utilizând primele informații disponibile pentru estimarea parametrilor. În acest context, estimările inițiale ale magnitudinii pot fi actualizate pe măsură ce sunt disponibile noi date. Scopul principal al avertizării timpurii este transmiterea cât mai rapidă a informațiilor care pot permite populației și operatorilor de infrastructuri să adopte măsuri de protecție. INCDFP recomandă publicului să consulte sursele oficiale pentru informații actualizate privind parametrii cutremurelor’, se arată în documentul menționat.
Miercuri dimineața, la ora 02:48:55, în zona seismică Vrancea s-a produs un cutremur semnificativ, cu magnitudinea Ml 5,7 pe scara Richter, la adâncimea de 120,8 km, cu intensitatea macroseismică epicentrală VI.
Sistemul de alertare la cutremur al INCDFP (EWS – Earthquake Warning System) a estimat inițial, prin procesare automată, o magnitudine de 5,6 ML. Ulterior, parametrii evenimentului au fost reevaluați, fiind comunicată valoarea de 5,7 Ml.
Potrivit INCDFP, cutremurul a fost simțit diferit de la o localitate la alta și chiar de la o clădire la alta. În timp ce unele persoane au perceput mișcări mai puternice ale clădirilor sau un balans prelungit, altele au simțit doar o vibrație ușoară sau nu au perceput deloc cutremurul.
‘Intensitatea cu care este simțit un cutremur nu depinde exclusiv de magnitudinea acestuia. Magnitudinea exprimă mărimea unui cutremur și este direct legată de energia eliberată în timpul producerii acestuia, în timp ce intensitatea descrie efectele mișcării seismice într-un anumit loc și poate varia de la o localitate la alta, în funcție de distanța față de epicentru, adâncimea cutremurului, caracteristicile geologice ale terenului și comportamentul clădirilor. Astfel, același cutremur poate fi simțit cu intensități diferite, chiar și în localități aflate la distanțe relativ apropiate’, au explicat seismologii.
Cutremurele vrâncene de adâncime intermediară (60 – 200 km) au particularitatea de a putea fi simțite pe suprafețe geografice extinse, uneori la sute de kilometri de epicentru. Acest lucru este determinat de modul în care undele seismice se propagă prin structurile geologice din interiorul Pamântului.
În plus, energia eliberată în timpul unui cutremur nu se distribuie uniform în toate direcțiile. Structura geologică a regiunii influențează propagarea undelor seismice, astfel încât cutremurul poate fi simțit diferit, cu mișcări mai puternice, în anumite locații, chiar dacă se află și la distanțe mai mari de epicentru. Tipul de sol poate influența semnificativ mișcarea seismică. Depozitele sedimentare și solurile moi pot amplifica anumite componente ale mișcării, în timp ce terenurile stâncoase au, în general, un comportament diferit, care le poate atenua, au mai precizat reprezentanții Institutului pentru Fizica Pământului.
Clădirile răspund diferit la mișcările seismice, în funcție de înălțime, structură, rigiditate și de caracteristicile dinamice. La etajele superioare, mișcarea de balans poate fi mai pronunțată, ceea ce explică de ce unele persoane au simțit cutremurul mai intens decât cele aflate la nivelurile inferioare.
‘Evenimentul s-a produs în timpul nopții, când zgomotul ambiental este redus, iar majoritatea oamenilor se află în repaus. În aceste condiții, mișcările seismice pot fi percepute mai ușor, chiar și atunci când amplitudinea lor este relativ redusă’, se mai arată în postarea de specialitate.
Citiţi şi:
* Cutremure cu magnitudinea peste 4 produse în România (cronologie 2025-2026)
* Cutremur în Vrancea/ IGSU: Șapte apeluri la 112; au fost semnalate persoane cu atacuri de panică


