Inflația a coborât la 6,2%, dar nu pentru că au scăzut prețurile, ci din ieșirea din comparație a șocurilor de anul trecut, potrivit unei analize Frames.
Institutul Național de Statistică a publicat în această dimineață datele pentru august: rata anuală a inflației a coborât la 6,2%, de la 8,2% în iulie și de la 10,4% în iunie. În trei luni, indicatorul s-a înjumătățit față de vârful de 10,85% atins în mai. Pe indicele armonizat, cel care permite comparația europeană, nivelul este de 6,3%.
Conform sursei citate, este cea mai rapidă dezinflație din ultimul deceniu. Și este, în cea mai mare parte, aritmetică.
‘Scăderea inflației nu înseamnă și ieftiniri’, avertiza Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames, încă din iulie, când indicatorul a coborât pentru prima dată în 12 luni.
Este exact distincția pe care datele din august o confirmă: prețurile nu au scăzut, ci au încetat să mai crească în ritmul de anul trecut.
Potrivit experților de la Frames, scăderea inflației nu vine dintr-o răcire a cererii sau dintr-o victorie a politicii monetare, ci din ieșirea din comparație a șocurilor de anul trecut. Liberalizarea prețului la energia electrică din iulie 2025 și majorarea TVA și a accizelor din august 2025 au ieșit, rând pe rând, din calculul ‘an față de an’. Efectul se vede imediat: energia electrică apare acum cu o creștere anuală de doar 1,82%, după ce în lunile anterioare depășise 50%.
Cifra care descrie ce au trăit efectiv gospodăriile este rata medie a ultimelor 12 luni: 9,5%. Adică, în intervalul septembrie 2025 – august 2026, prețurile de consum au fost, în medie, cu aproape zece procente peste anul anterior. De la începutul acestui an, indicele a mai urcat cu 4,6%.
‘Nu vom mai vedea creșteri de prețuri spectaculoase cum am văzut anul trecut’, arăta Negrescu în august, amintind că scumpirea energiei cu aproape 80% a produs o inflație record la nivel european în 2025 și la începutul lui 2026. Acumularea din acei doi ani rămâne însă în prețuri: ea nu se șterge, doar încetează să se adauge.
Analiza Frames arată că structura pe categorii a inflației arată o economie cu două viteze foarte diferite.
Serviciile rămân problema. Ele s-au scumpit cu 11,28% în ultimul an și cu 8,45% numai de la finalul lui 2025, adică de aproape două ori mai repede decât indicele general.
Cea mai violentă mișcare este la chirii, cu o creștere anuală de 39,7%, concentrată aproape integral în acest an – plus 37,21% doar din decembrie. Urmează tarifele la apă, canal și salubritate, cu 14,12%, abonamentele de televiziune, cu 13,2%, reparațiile auto, cu 10,81%, și energia termică, cu 10,7%.
Serviciile sunt componenta cea mai lentă a oricărui proces dezinflaționist, pentru că în ele se regăsesc salarii, chirii comerciale și contracte anuale. Faptul că ele cresc încă în două cifre, într-o lună în care indicele general a coborât la 6,2%, este semnalul că presiunea de fond nu a dispărut.
‘Vedem serviciile afectate puternic de creșterea prețului la carburanți și la energia electrică’, explica managerul Frames mecanismul de transmisie.
Conform analizei, într-o economie dependentă de transportul rutier de marfă, costul de la pompă nu rămâne la pompă: el urcă pe lanț și ajunge în tariful frizerului, al mecanicului și al restaurantului, cu câteva luni întârziere.
Singura creștere lunară semnificativă din august vine de la carburanți: plus 3,47% într-o singură lună, cu benzina în urcare cu 6,64% și motorina cu 6,12%. Pe an, combustibilii s-au scumpit cu 17,03%, benzina cu 25,49%, iar motorina cu 34,61% – cea mai mare creștere anuală din întregul coș de consum.
Cauza este fiscală și de reglementare: de la 1 iulie au expirat simultan plafonarea adaosului comercial instituită prin OUG 19/2026 și cotele reduse de accize, pe fondul unor cotații internaționale tensionate.
Motorina standard a atins un maxim istoric de 10,98 lei pe litru la începutul lui august, ceea ce a obligat Guvernul să taie temporar acciza cu 20% în perioada 16-31 august, printr-un mecanism de acciză dinamică revizuibil bilunar.
Efectul fusese anticipat cu precizie. ‘1 iulie va aduce un nou val de inflație, un nou val de creșteri de prețuri’, declara Adrian Negrescu la sfârșitul lui iunie, explicând că expirarea plafonării accizei se va traduce în scumpiri pe toate lanțurile economice, într-o economie dependentă de transportul rutier. Datele INS pentru august confirmă cifra cu cifra.
Importanța acestei linii se vede într-un singur indicator din comunicat, analizat de experții de la Frames: excluzând combustibilii, indicele prețurilor de consum a scăzut cu 0,08% în august față de iulie. Cu alte cuvinte, fără carburanți, luna august ar fi fost o lună de deflație.
‘Marele semn de întrebare rămâne evoluția prețului carburanților’, insistă managerul Frames. Este singura componentă care poate răsturna traiectoria în lunile care urmează.
Contraponderea este alimentația. Mărfurile alimentare s-au ieftinit cu 0,71% într-o singură lună și au crescut cu doar 2,62% pe an, mult sub indicele general.
Recolta a făcut diferența: legumele sunt cu 8,51% mai ieftine decât acum un an, cartofii cu 15,21%, iar fructele proaspete cu 18,18%. La acestea se adaugă scăderi la produsele de morărit, cu 4,11%, la mălai, cu 5,27%, la zahăr, cu 2,27%, și la unt, cu 1,24%. În sens invers, cafeaua s-a scumpit cu 15,02%, ouăle cu 10,88%, iar laptele de vacă cu 8,31%.
Gazele naturale, singura scădere din zona nealimentară, sunt cu 3,44% mai ieftine decât în august 2025 și cu 9,97% sub nivelul din decembrie, ca efect al OUG 12/2026.
Un detaliu marginal, dar relevant pentru cine urmărește sectorul: din ianuarie 2026, jocurile de noroc sunt incluse în calculul indicelui prețurilor de consum. De la finalul anului trecut, tarifele din această categorie au urcat cu 9,6%.
Banca Națională a revizuit în august prognoza de inflație pentru finalul lui 2026 în sus, de la 5,5% la 6,1%, invocând efectele caniculei și secetei asupra producției de energie și scumpirea carburanților, care singură contribuie cu 1,1 puncte procentuale la rezultatul final.
Revenirea în intervalul-țintă de 2,5% plus/minus un punct este așteptată abia în ultimul trimestru din 2027, cu două trimestre mai târziu decât în proiecția anterioară.
Datele din august sunt, prin urmare, deja sub prognoza băncii centrale pentru finalul anului – și chiar înaintea calendarului anticipat în piață.
‘Am depășit vârful inflației’, afirma Negrescu pe 12 august, estimând o rată în jur de 5,5% din toamnă și chiar spre 5% la finalul anului, cu condiția ca noul Guvern să nu ia măsuri care să stimuleze creșterile de prețuri. Cifra din august validează direcția; problema rămâne condiția.
Pe termen scurt, rezultatul deschide o discuție despre calendarul relaxării monetare. Dobânda de politică monetară stă la 6,50% din august 2024, iar economiștii BCR estimau, înainte de aceste date, menținerea ei până în mai 2027. Următoarea ședință de politică monetară este pe 8 octombrie.
‘Problema este contextul. Dezinflația nu vine pe fondul unei economii care se răcește controlat, ci al uneia care s-a oprit: semestrul I 2026 s-a închis cu o scădere de 0,7% a PIB pe seria brută, iar prognozele pentru acest an au fost din nou tăiate în ultimele zile – ING vede acum o contracție de 0,5%, iar Erste a coborât de la minus 0,3% la minus 0,7%”, arată analiza Frames.
Cu alte cuvinte, inflația scade pentru că baza de comparație s-a schimbat și pentru că oamenii cheltuiesc mai puțin, nu pentru că economia a fost stabilizată. Iar componenta cea mai rigidă a coșului, serviciile, rămâne în două cifre.
‘Sfatul practic pe care experții de la Frames îl repetă de câteva luni ține tocmai de această incertitudine: atât populația, cât și firmele ar trebui să își renegocieze contractele de furnizare a energiei, astfel încât să își asigure un preț fix garantat pentru următoarele douăsprezece luni. Într-un an în care singura variabilă cu adevărat imprevizibilă rămâne energia, certitudinea contractuală valorează mai mult decât un pariu pe piață’, se mai menționează în comunicatul Frames.
