Îmbătrânirea populației României va avea consecințe importante asupra pieței muncii, sustenabilității sistemului de pensii, sănătății și protecției sociale, în condițiile în care numărul persoanelor vârstnice crește în raport cu generațiile tinere, a avertizat vicepreședintele Institutului Național de Statistică (INS), Silviu Vîrva.
‘Nu vorbim, așadar, doar despre o schimbare a structurii pe vârste, ci despre o transformare cu implicații directe asupra pieței muncii, sustenabilității sistemelor de pensii, sănătății și protecției sociale. Așadar, avem tot mai multe persoane vârstnice în raport cu generațiile tinere, ceea ce înseamnă o bază potențial mai restrânsă de contribuabili și cheltuieli tot mai mari pentru pensii, sănătate și servicii sociale’, a afirmat Silviu Vîrva, citat în comunicat.
Potrivit datelor provizorii ale INS, la 1 ianuarie 2026, populația rezidentă a României era de 19 milioane de persoane, aflându-se pe un trend descendent. Un sfert (25,7%) era reprezentat de persoane în vârstă de peste 60 de ani, respectiv 4,89 milioane de persoane. Femeile reprezentau majoritatea acestei categorii de populație, cu o pondere de 58,7%.
Aceste cifre trebuie privite în contextul unui fenomen demografic mai amplu, respectiv îmbătrânirea accelerată a populației, pe fondul scăderii natalității și al unui spor natural negativ, atrage atenția vicepreședintele INS.
Un indicator relevant în acest sens este indicele de îmbătrânire demografică, care, în decurs de zece ani, a crescut de la 112 persoane vârstnice la 100 de tineri în 2016 la 135,9 în 2026. Cu alte cuvinte, România are tot mai multe persoane vârstnice în raport cu populația tânără, iar această tendință va avea consecințe importante asupra modului în care funcționează societatea și economia, notează sursa citată.
Ca o consecință, România va avea o populație activă mai redusă, ceea ce poate genera dificultăți de recrutare, deficit de personal în anumite sectoare și presiuni asupra costurilor salariale.
Referitor la poziționarea pe piața muncii, pentru segmentul de populație de peste 60 de ani, în anul 2025, rata de ocupare era de 38,5% pentru persoanele de 60-64 de ani, de 5,2% pentru cele de 65-69 de ani și de 1,1% pentru cele de 70-74 de ani, în condițiile în care, la nivel național, România înregistra o rată de ocupare de 48,3%.
‘Pot spune, astfel, că îmbătrânirea populației nu este doar o provocare demografică. Este o provocare economică, socială și instituțională, care impune regândirea modului în care organizăm îngrijirea pe termen lung’, a adăugat reprezentantul INS.
Potrivit acestuia, îmbătrânirea este un proces individual, iar nevoile diferă semnificativ în funcție de starea de sănătate, condițiile socio-economice și existența unui sistem de sprijin familial.
‘Apreciez că un sistem modern pentru seniori nu trebuie să fie construit exclusiv în jurul îngrijirii celor care au ajuns să depindă de sprijinul altora, ci trebuie să înceapă mult mai devreme, prin prevenție și susținerea îmbătrânirii active. Aceasta presupune o schimbare de perspectivă: să nu privim îmbătrânirea exclusiv prin prisma bolii, a dependenței și a nevoii de îngrijire, ci și prin prisma prevenției, a menținerii autonomiei, a participării sociale și a calității vieții’, a afirmat Silviu Vîrva.
În opinia vicepreședintelui INS, România are nevoie de un sistem de îngrijire pe termen lung capabil să ofere servicii accesibile, diversificate și de calitate persoanelor care și-au pierdut, într-o anumită măsură, autonomia și au nevoie de sprijin.
Aceste servicii trebuie să fie centrate pe persoană, adaptate gradului de dependență și nevoilor individuale și să asigure continuitatea îngrijirii, fie că este vorba despre servicii la domiciliu, servicii comunitare, centre de zi sau servicii rezidențiale, consideră acesta.
‘Pe de altă parte, trebuie să investim mult mai mult în prevenție. Pentru că obiectivul nu poate fi doar să îngrijim mai bine persoanele care au devenit dependente, ci și să prevenim sau să întârziem, pe cât posibil, apariția dependenței. România nu trebuie doar să se pregătească pentru o populație mai îmbătrânită, ci trebuie să se pregătească pentru o societate în care îngrijirea persoanelor vârstnice devine o responsabilitate comună, care necesită politici publice, resurse, infrastructură, personal calificat și parteneriate între sectorul public și cel privat’, a adăugat vicepreședintele INS.
Silviu Vîrva a participat, pe 9 noiembrie, la prima ediție a conferinței ‘România după 60’, organizată de Centrele ECHO, împreună cu Institutul de Îmbătrânire Activă, sub patronajul Subcomisiei de Populație și Dezvoltare din cadrul Senatului României.
Evenimentul și-a propus să aducă în centrul agendei publice una dintre marile provocări ale României, respectiv construirea unui sistem de îngrijire pe termen lung care să răspundă nevoilor reale ale persoanelor vârstnice.
