Patru din zece români consideră că organizarea de alegeri parlamentare anticipate ar fi cea mai bună soluție pentru depășirea actualei crize politice, în timp ce peste jumătate preferă formarea unui nou guvern bazat pe actualele partide din Parlament, potrivit Barometrului Informat.ro – INSCOP Research, realizat în perioada 11-14 mai 2026.
Foto: www.inscop.ro
La capitolul ”soluții pentru depășirea crizei politice”, 50,7% dintre respondenți susțin varianta formării unui nou guvern, iar 41,3% optează pentru alegeri anticipate. Aproximativ 8% nu au oferit un răspuns.
Sprijinul pentru formarea unui nou guvern este mai ridicat în rândul votanților PSD, PNL și USR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu studii superioare și al locuitorilor din mediul urban. În schimb, alegerile anticipate sunt preferate mai ales de votanții AUR, bărbați, persoane cu vârste între 45 și 59 de ani și angajați din sectorul privat.
În ceea ce privește direcția viitorului guvern, 65,6% dintre respondenți consideră că România ar trebui să își mențină parcursul pro-european și pro-occidental, în timp ce 26,2% sunt de părere că această direcție nu ar trebui continuată. Ponderea non-răspunsurilor este de 8.2%.
Susținerea orientării pro-europene este mai puternică în rândul votanților PSD, PNL și USR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu studii superioare și al locuitorilor din București. De cealaltă parte, votanții AUR și persoanele cu nivel scăzut de educație au un grad mai ridicat de scepticism față de această direcție, mai relevă datele barometrului.
Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, a declarat că în acest moment nu se conturează o majoritate critică în favoarea alegerilor anticipate.
”Marea majoritate a votanților PNL, PSD și USR se opune alegerilor anticipate, în timp ce votanții AUR susțin alegerile anticipate ca soluție de ieșire din criză. Două treimi dintre români își doresc continuarea direcției pro-europene / pro-occidentale, însă un sfert din populație (26%) consideră că viitorul Guvern nu ar trebui să mai continue actuala direcție pro-europeană/pro-occidentală. Procentul este semnificativ mai mare în cazul votanților AUR (42% care nu susțin continuarea direcției pro-europene/pro-occidentale față de 49% care susțin direcția pro-europeană / pro-occidentală)”, a explicat Ștefureac.
El a subliniat că marea majoritate a votanților PNL (95%), USR (89%) și PSD (74%) susțin continuarea direcției pro-europene / pro-occidentale.
”Acest procent de 26% din populație sceptică față de direcția pro-occidentală a României este destul de apropiat de procentul de 22% dintre români care ar susține ideea ieșirii României din Uniunea Europeană”, a spus Ștefureac.
El atrage atenția atât asupra riscurilor narațiunilor anti-europene constante ale propagandei ruse, preluate de unii vectori politici și de influență autohtoni, cât și asupra nevoii de a corecta unele probleme structurale legate de faptul că beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană nu au fost distribuite echitabil în ultimii 19 ani. Eventuala amplificare a acestui curent din cauza populismului radical riscă să devină una dintre cele mai grave probleme ale țării, a arătat directorul INSCOP Research.
Barometrul Informat.ro – INSCOP Research este un sondaj de opinie lunar realizat de INSCOP Research la comanda platformei de știri Informat.ro în parteneriat cu think-tankul Strategic Thinking Group, care își propune să aducă în atenția publică teme de interes pentru a stimula conversații naționale despre subiecte diverse și politici publice esențiale pentru prezentul și viitorul României, pornind de la opinia românilor în parteneriat cu centre de gândire și instituții academice de prestigiu.
Datele au fost culese în perioada 11-14 mai 2026, metoda de cercetare fiind interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu aleator fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%.
