Românii consideră, în proporţie de 63.4%, că unirea cu R. Moldova ar face ca România să fie o ţară mai puternică, creşterea fiind considerabilă faţă de acum 7 ani, conform Barometrului INSCOP. Aproape 50% cred că România va deveni o ţară mai bogată în urma unirii.
Impactul Unirii cu Republica Moldova asupra României (I). O ţară mai puternică vs. O ţară mai slabă
63.4% dintre respondenţi sunt de părere că unirea cu Republica Moldova ar face ca România să fie o ţară mai puternică (faţă de 53.6% în mai 2019). 27.2% consideră că ar deveni o ţară mai slabă (faţă de 23.1% în mai 2019), 3.9% nici mai slabă, nici mai puternică, iar 5.6% nu ştiu sau nu răspund (faţă de 23.2% în mai 2019).
Votanţii PNL şi USR şi tinerii sub 30 de ani cred într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei că unirea cu Republica Moldova ar face ca România să fie o ţară mai puternică.
Impactul Unirii cu Republica Moldova asupra României (II). O ţară mai sigură vs. O ţară mai nesigură
Întrebaţi cum ar influenţa unirea cu Republica Moldova siguranţa ţării, 50.4% dintre români consideră că România ar deveni mai sigură, în timp ce 37.4% cred că ar fi mai nesigură. 3.7% sunt de părere că România nu ar deveni nici mai sigură, nici mai nesigură, iar 8.5% nu ştiu sau nu răspund.
Sunt de părere că unirea cu Republica Moldova ar face ca România să fie o ţară mai sigură într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei: votanţii PNL şi USR, tinerii sub 30 de ani, cei cu educaţie medie, locuitorii din urbanul mare.
Votanţii AUR, cei cu educaţie superioară şi angajaţii la stat consideră într-un procent mai ridicat decât media că în urma unirii dintre cele două ţări, România ar deveni mai nesigură.
Sunt de părere că unirea cu Republica Moldova ar face ca România să fie o ţară mai slabă într-un procent mai ridicat decât media: votanţii AUR, persoanele între 45 şi 59 de ani.
Impactul Unirii cu Republica Moldova asupra României (III). O ţară mai bogată vs. O ţară mai săracă
49.5% dintre participanţii la sondaj consideră că unirea cu Republica Moldova ar face ca România să fie o ţară mai bogată. 32.2% sunt de părere că România ar deveni o ţară mai săracă, iar 8.4% că ţara nu ar deveni nici mai bogată, nici mai săracă. Ponderea non-răspunsurilor este de 9.9%.
Consideră că unirea cu Republica Moldova ar face România o ţară mai bogată într-un procent mai ridicat decât media: votanţii PNL şi USR, tinerii sub 30 de ani, locuitorii din urbanul mare, angajaţii din sectorul privat.
Votanţii AUR şi locuitorii din mediul rural cred într-o proporţie mai mare ca restul populaţiei că prin unirea cu Republica Moldova, România ar deveni o ţară mai săracă.
Votanţii USR şi persoanele între 45 şi 59 de ani sunt de părere într-o măsură mai mare decât restul populaţiei că în cazul unirii cu Republica Moldova, România nu ar deveni nici mai bogată, nici mai săracă.
”Datele Barometrului Informat.ro – INSCOP sugerează că românii privesc unirea cu Republica Moldova predominant printr-o logică de consolidare naţională, nu de cost. Percepţia dominantă este că România ar deveni mai puternică, ceea ce arată că tema unirii este asociată mai ales cu ideea de extindere a influenţei, a relevanţei regionale şi a greutăţii geopolitice a statului român. Publicul interpretează unirea mai degrabă ca investiţie strategică decât ca pe o povară administrativă. În acelaşi timp, pe dimensiunile economice şi de securitate, societatea românească apare mai divizată şi prudentă. Se observă şi o diferenţă importantă între tipurile de electorat şi categoriile sociale: segmentele mai tinere, urbane şi educate tind să vadă unirea într-o cheie strategică şi europeană, în timp ce segmentele mai vulnerabile economic sau mai expuse la naraţiuni politice subversive, proiectează mai frecvent riscuri şi costuri. Această fractură sugerează că viitorul temei unioniste va depinde mai puţin de argumentul istoric şi mai mult de capacitatea elitelor politice de a construi o naraţiune credibilă despre securitate, dezvoltare şi integrare economică”, afirmă Remus Ştefureac, director Inscop Research.
Datele cercetării „Percepţia românilor cu privire la Republica Moldova” au fost culese în perioada 14-21 aprilie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, aleator, fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ±3%, la un grad de încredere de 95%.
