INTERVIU – Radu Miruţă, despre dronele ruseşti: „Au existat aprobări de tragere de la sol”. Dinamica din teren nu a dus la punerea în aplicare a deciziilor / Cum îi răspunde ambasadorului rus / Ce spune despre situaţia politică

Cincisprezece drone ruseşti au fost urmărite de către radarele Armatei Române în noaptea de marţi spre miercuri. De data aceasta, niciuna nu a intrat în spaţiul aerian românesc. Au existat situaţii în care, explică ministrul Apărării, Radu Miruţă, într-un interviu pentru News.ro, dronele au încălcat spaţiul românesc şi a fost dată chiar aprobare de tragere împotriva lor, dar nu a fost pusă în aplicare.

Pricipalele idei ale interviului 

1. Apărarea antidrone şi modernizarea capabilităţilor Armatei Române

• România îşi rearanjează dispozitivele de apărare de la graniţa cu Ucraina şi introduce două capabilităţi noi antidronă.

• Noile tehnologii sunt achiziţionate din străinătate (precum sistemele Skyranger şi Skynex), dar se urmăreşte dezvoltarea unor soluţii software interne.

• Armata Română încearcă o integrare mai strânsă a surselor de date şi dezvoltă un software propriu care să poată analiza şi reacţiona rapid la ameninţări de tip roi de drone.

2. Soft românesc pentru apărarea antiaeriană

• A fost creat un grup de lucru în Ministerul Apărării pentru proiectarea unui sistem software antidronă românesc.

• Scopul este de a elimina dependenţa de firme externe şi de a permite personalizarea rapidă a soluţiilor pentru nevoile militare interne.

• Proiectul vizează integrarea informaţiilor radar şi telecomunicaţiilor într-un sistem controlat exclusiv de Armata Română.

3. Aprobări de tragere contra dronelor

• Au existat ordine de tragere asupra dronelor neautorizate, dar nu au fost îndeplinite condiţiile tehnice şi juridice pentru execuţie.

• Decizia de tragere este acum clar reglementată: pentru dronele fără pilot o emite Şeful Statului Major al Apărării; pentru aeronave pilotate, ministrul Apărării.

• Lanţul de decizie a fost scurtat şi clarificat legislativ pentru a permite reacţii mai rapide.

4. Colaborarea cu firme private româneşti

• Ministerul Apărării a organizat un exerciţiu la Capul Midia, unde companii româneşti şi NATO au testat drone şi sisteme antidronă în scenarii reale.

• Firmele care s-au calificat urmează să doneze câteva drone pentru testare în operaţiuni reale.

• Miruţă vrea ca achiziţiile să se bazeze pe evaluarea directă a militarilor, nu doar pe prezentările comerciale.

5. Proiectele majore din Ministerul Transporturilor

• În calitate de ministru interimar, Miruţă gestionează blocajele din proiectele A7 şi A8 finanţate prin SEIF şi PNRR.

• Obiectivul este deblocarea contractelor, evitarea pierderii fondurilor şi reducerea întârzierilor la lucrările feroviare şi rutiere.

• Menţionează şi proiectele cu risc mare de nefinalizare, precum tunelul urşilor şi sistemul electronic de taxare la kilometru.

6. Context politic şi relaţia cu PSD

• Miruţă critică atitudinea PSD, acuzând partidul că vrea să revină la controlul instituţiilor „ca în anii ’90”.

• Consideră că România se află într-o luptă între reforma instituţională şi menţinerea vechilor practici de control politic.

• Susţine că guvernul condus de premierul Bolojan funcţionează disciplinat şi în acord cu protocolul coaliţiei, iar acuzaţiile PSD sunt nefondate.

 Prezentăm integral interviul acordat Agenţiei de presă News.ro de către ministrul Apărării:  

News.ro: O dronă rusească  cu încărcătură s-a prăbuşit la Galaţi la începutul săptămânii. Sute de persoane au fost evacuate şi dispozitivul detonat controlat.  Aţi spus la momentul respectiv că o să aveţi în vedere rearanjarea dispozitivelor de la graniţa cu Ucraina. Se întâmplă? În ce constă această rearanjare? Dacă duceţi dispozitive suplimentare?  

Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale: Sunt două aspecte. Rearanjarea celor existente şi introducerea a două capabilităţi noi, care acoperă o parte din neajunsurile pe care le avem astăzi. Rearanjarea capabilităţilor presupune conectarea lor sub o altă configuraţie, mutarea unor dispozitive din alte zone din ţară, unde riscul este calculat ca să fie mult mai mic.  

Ce trebuie să înţelegem şi ce nu s-a vorbit, cu asumare. din partea Ministerului Apărării este că doctrina, planificarea Armatei Române a avut în vedere apărarea teritoriului naţional şi apărarea populaţiei raportate la nişte riscuri care sunt un pic schimbate astăzi. Armata Română are strategii de apărare împotriva avioanelor de vânătoare, rachetelor, elicopterelor, dar vedem că, în ultimii doi ani, e din ce în ce mai frecvent pericolul venit de la drone şi nu doar în România se întâmplă asta, ci şi în alte ţări.  

A început Armata Română, chiar de acum doi ani, să-şi actualizeze capabilităţile şi pentru soluţii antidronă, însă, având în vedere că toate ţările vor soluţii care abia au început să fie dezvoltate, este o întârziere la mediul de acces. Vrem mai mulţi să luăm produse din aceleaşi câteva surse şi nu le primim în timp real, în acelaşi timp.  

 News.ro: Sunt capabilităţi româneşti? 

 Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale: Cele care sunt deja contractate nu sunt româneşti. Unele dintre ele, cum sunt cele care au fost incluse în Safe – Skyranger, Skynex, nici nu sunt construite de mai multe companii, ci de una singura (Rheinmetall -n.r.). Am introdus în acest Safe, în vara anului trecut, în 2025, opt dintre proiectele care au fost votate astăzi de Parlament şi sunt cu adresare pentru drone.   

Eu cred că trebuie să lucrăm pe două paliere – un palier în care să achiziţionăm tehnologie de ultimă generaţie, făcută de firme private care au reuşit să dezvolte astfel de produse. Însă aici e o problemă. Un produs gata cumpărat se suprapune parţial peste nevoile pe care tu le ai.  

Armatei române îi trebuie o soluţie personalizată, nu un costum cumpărat de pe raft, ci un costum făcut la creator cu măsurători individuale pentru corpul tău.   

News.ro: Şi puteţi da o astfel de comandă, pentru produse pe comndă?   

Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale: Nu, dar am început să fac altceva, iar acesta este al doilea palier. Eu sunt inginer soft şi. dincolo de lipsa pregătirii mele militare, pentru că nu prea aş fi avut cum să fac armata la vremea în care ar fi trebuit să o fac că fusese desfinţată, eu cred că un segment mare care trebuie acoperit în Armata Română este procesarea electronică a informaţiilor aduse în aceeaşi cameră. Acum sunt distribuite pe teritoriul naţional diverse capabilităţi care emit date, emit informaţii. Pe baza acestor informaţii, se iau nişte decizii. Însă toate aceste informaţii trebuie aduse în aceeaşi cameră, din punct de vedere al telecomunicaţiilor, după care o analiză software pe informaţii din aceeaşi cameră, trebuie să fie făcută pentru a se lua o decizie eventual pe un câmp de drone, pentru un roi de drone.  

Indiferent ce soluţie am cumpăra, dinamica cu care se schimbă lucrurile în Armata Română nu poate ţine pasul cu un contract de achiziţie nou, de modificare a unui software.  

Să presupunem că cumpărăm şi software-ul. În 2 luni, în 4 luni, în 6 luni, Şeful Statului Major o să vrea să-şi rearanjeze diverse capabilităţi. Ar trebui o achiziţie pentru a se modifica acest software, care durează un an.  

News.ro:  Şi care ar fi soluţia?  

 Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale: Să se facă asta în interiorul Ministerului Apărării, echipă de software pentru drone. Este provocarea pe care o am, pe care am pus-o mişcare. S-a înfiinţat deja un grup de lucru, am descoperit nişte oameni foarte talentaţi din punct de vedere tehnic, care să lucreze la un astfel de software pentru a produce un astfel de soft.  

News.ro: Cele două capabilităţi mutate în Tulcea sau unde sunt ele mutate, în apropiere de graniţa cu Ucraina, ne aparţin nouă, Armatei Române sau sunt de la aliaţi?   

Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale: Sunt în operarea Armatei Române. Adică Armata Română gestionează acest produs  

News.ro: Aţi avut reacţii din partea Aliaţilor după incidentul de la Galaţi?   

Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale: Nu. Au fost informaţi Aliaţii. E o procedură standard de a informa.  

Discuţia este una pe care o purtăm de câteva luni de zile. Şi anume, în marja Summitului de securitate de la Munich, în conferinţa de securitate, eu am avut o discuţie cu secretarul general Mark Rutte fix despre acest subiect. Acea poză care a apărut este în discuţia cu privire la ce consideră Armata Română că trebuie făcut tehnic pentru a adresa mai multe dintre riscurile potenţiale.  

Să fim foarte limpede înţeleşi. România nu e o ţară implicată în conflict. Faptul că vedem astfel de exemple nu înseamnă că România e neapărat sub un risc.  

România este în situaţia în care sunt drone care la anumite altitudini, pe anumite trasee, nu sunt văzute de radarele pe care noi le avem astăzi.  

România îşi apără integral spaţiul aerian naţional, îşi monitorizează spaţiul aerian naţional cu radare, vedem tot ce mişcă de la elicoptere în sus sau chiar şi obiecte mai mici, dar de la o anumită altitudine în sus. De la anumite altitudini în jos, radarele nu văd un obiect care este sub o formă de relief, de exemplu care este într-un fel de vale. E o chestiune de fizică elementară. Acolo avem soluţii locale. Acolo există soluţii locale, dar sunt limitate ca număr.  

Soluţiile locale nu pot fi puse una lângă alta, dându-şi mâna vecinii între ei, pentru că sunt limitate. Dacă vreţi, este ca un hotspot pe care îl faci de pe telefonul mobil pentru a-ţi face o mini reţea wireless cu acces la internet într-o cameră, nu ai o reţea care are acoperire naţională, ci îţi faci local una.  

Ar trebui în fiecare cameră să fie câte o astfel de soluţie. Nu există, nu doar în România, nicio ţară până acum.   

News.ro: Cam cât acoperim din spaţiu cu aceste soluţii mici?   

Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale: Este o informaţie cu caracter confidenţial, pentru motive uşor de înţeles.  

Nu este indicat să îi spui cui ar avea interes să ştie cam care este această suprafaţă.   

News.ro:  Dar o să o avem în toată ţara, probabil, într-un viitor?   

Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale: Să ştiţi că ”totul” ăsta este cu o referinţă dinamică. Pentru că avem totul, într-o zi, raportat la o anumită capacitate tehnologică.  

Acea capacitate tehnologică din partea adversarului se îmbunătăţeşte şi ea. Ceea ce noi putem numi astăzi un zid împotriva unor drone, nu va mai fi zid împotriva unor drone cu o tehnologie avansată. Trebuie să actualizezi şi zidul ăsta.  

Noi am avut un zid aerial de la o anumită altitudine la ce putea zbora acum câţiva ani. Acum poate să zboare obiecte la altitudini mai mici, cu o suprafaţă de reflexie foarte mică, care au făcut ca acest zid să nu le mai prindă pe toate. Actualizăm zidul.Se actualizează şi ei cu dronele. Este o luptă tehnologică. Şi se măreşte şi suprafaţa în interiorul ţării. 

CITEȘTE ȘI INTERVIU: Ministrul Apărării Naţionale, Radu Miruţă, îi răspunde ambasadorului Rusiei: „Drona de la Galaţi era de provenienţă rusească, indubitabil! Am trimis dovezile la MAE să îi fie prezentate”

 News.ro:  După momentul dronei de la Galaţi, ambasadorul Rusiei la Bucureşti, Vladimit Lipaev, a declarat agenţiei de presă TASS că nu a fost stabilit în mod cert ce fel de dronă era şi că s-ar putea să fi fost ucraineană. Ştim în momentul de faţă ce fel de dronă era cea descoperită la Galaţi? 

  Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale: Da, fără niciun fel de dubiu.  Am vorbit cu colegii mei care au mers pe teren. Am recuperat piese indubitabile pe privire la proveninţă despre această dronă. Le-am trimis Ministerului Afacerelor Externe pentru a-i face dovada ambasadorului cu  privire la tipul de dronă, la fabricaţia dronei – Rusească.   

News.ro:  Percepeţi drept o ameninţare declaraţiile diplomatului rus care a spus că România participă activ la organizarea dotării către regimul de la Kiev cu armament, muniţii şi echipamente că este, de fapt, o parte din conflict şi trebuie să fie conştientă de posibilele consecinţe ale acţiunilor sale. 

 Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale: Nu, sub nicio formă. Sunt lucruri pe care le facem nefiind parte în acest conflict. E foarte clar definit în dreptul internaţional care este punctul de la care te consideri cobeligerant.  

Acţiunile României de până acum sunt extraordinar de trasabile şi nu se încadrează în zona în care ar putea fi nici, în extrem, interpretat ca fiind partea conflictului pe relaţii diplomatice, pe drept internaţional, este extraordinar de clar că nu.   

News.ro: Cum ar trebui totuşi să răspundem la astfel de afirmaţii şi astfel de acuze care vin succesiv? Din când în când mai apare câte o astfel de declaraţie. 

 Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale: Acum nu sunt indicii rezonabile cum că există o intenţie din partea Federatiei Rusiei de a face astfel de agresiuni în teritoriul membrului NATO şi în interiorul graniţelor României. Vin câte 25-30 de drone într-o noapte, roi într-un anume loc – a  fost cazul ţintei portului de la Reni din Ucraina, care este la câţiva kilometri de Galaţi, pe malul celălalt al Dunării.  Apararea antiaereană din Ucraina trage de la sol în ele inclusiv cu mitraliere. De multe ori, se întâmplă ca un glonţ ucrainian să atingă o partea dronei modificându-i caracteristicele de zbor, îi deraiază traseul pentru faptul că strică o aerodinamica, după care ea mai merge ce mai merge planând, până când cade undeva. Nu avem până acum dovezii relevante cum că ar exista o intenţie ca Rusia să facă asta ca un atac la adresa României. Evident, e foarte grav ce se întâmplă.  

Treaba ta cum te manifeşti pe front, treaba ta cum ataci Ucraina, ai grijă ca asta să nu se întâmple intrând în România!  

Ca un exemplu, sunt drone care ”ciupesc” cătodată spaţiu aerian românesc pentru că ele urmăresc cursul Dunării. Dunărea mai face cât un cot.  

Ei bine, drona zboară drept, nu mai taie cotul ăla. Tăiind cotul, taie de multe ori, pentru câteva fracţiuni de timp, pe teritoriul naţional. Noi cu mitralierele de la sol nu putem trage în ea dacă glonţul în partea cealaltă pică pe teritoriul ucrainian. E o chestiune de 100 de metri. Drona este în România, noi am putea câteodată să tragem în ea, glonţul ar însemna că aterizează în teritoriul ucrainian, ceea ce nu este în regulă pe drept internaţional. Dacă noi avem grija asta, având şi consecinţe de genul celei pe care am văzut-o, şi probabil o să mai vedem, ar trebui ca şi Rusia să aibă aceeaşi grijă dacă se pretinde a fi un partener care cere seriozitate, dar se pare că e cazul.   

News.ro: A fost vreoodată nevoie să trageţi după drone?  

 Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale: Sunt situaţii în care apărarea antiaeriană de la sol şi avioanele de vânătoare au ordin de tragere, dar trebuie îndeplinite nişte condiţii pentru a se putea şi trage. Trebuie să existe confirmări din două surse că este o dronă care nu este autorizată să intre în spaţiu aerian românesc.  

Momentele în care această decizie trebuie luată sunt fracţiuni de secundă. Nu este situaţia în care să fi avut un interval lung în care să fi putut lua această decizie până acum, dovadă că scopul nu a fost chiar să agreseze România şi NATO, ci sunt consecinţe colaterale ale unui război real în care se pot pierde vieţi omeneşti, în Ucraina. 

News.ro:  Deci nu s-a tras niciodată asupra dronelor?  

Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale:Pe teritoriul naţional, a existat ordin de tragere în mai multe situaţii, dar nu s-a suprapus cu îndeplinirea condiţiilor pentru a se şi trage. 

 News.ro: Se discuta la un moment dat că este un lanţ foarte lung şi acesta este motivul pentru care nu se poate da acest ordin.  

Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale:  S-a scurtat. Acel lanţ, până acum un an, nici era nici definit în legislaţie. Legea era făcută pentru avioane care erau definite ca obiecte zbărătoare cu pilot. Aşa era sintagma. A trebuit modificată legea încât să introducem şi  obiect zburător fără pilot, cum este drona. Lanţul de decizie acum este foarte clar, adică pentru ordini de tragere în drone deciza este, în România, la Şeful Statului Major al Apărării. Pentru avioane cu pilot, deciza este la ministrul Apărării.  

Şi, Doamne fereşte, sper să nu fie cazul să fiu pus în situaţia de a lua o astfel de decizie, dar, evident. că sunt nişte proceduri foarte ferme pentru care nu există clipire de gene şi stat pe gânduri.  

 News.ro: Să punctăm clar. Au existat ordine de tragere, dar nu au fost puse în aplicare.  

 Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale: S-a luat aprobare de la Şeful Statului Major. S-a luat aprobare. Există şi centrul NATO la Torrejon care emite şi el o astfel de decizie pentru anumite situaţii. Situaţia e dinamică. Dar da, au existat aprobări de tragere.   

News.ro:  A existat un exerciţiu la Midia unde au fost mai multe firme cu drone (majoritatea româneşti – n.r.) invitate să doneze drone Armatei Române pentru testări.  

Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale: Situaţia e foarte clară. Eu mă uit săptămânal la câte trei firme care vin şi spun că fac drone şi că dronele astea rezolvă din neajunsurile în anumite contexte pe care noi le aveam. Ca şi alte ţări. Am văzut foarte multe, dar ei s-au prezentat pe televizor şi pe ecrane prezentări electronice cu fişiere Powerpoint şi cu documente PDF. 

 Distanţa de la marketing la realitate e una mare. Şi atunci, împreună cu NATO, am coorganizat o premieră în România şi anume am pus la dispoziţie nişte ţinte, NATO a pus la dispoziţie drone care să fie ţintă, în care să se tragă.  

Am invitat toate firmele care au îndeplint sigur anumit grad de maturitate să vină să-şi demonstreze capabilităţile pe care le tot prezentau prin diverse birouri. Am mers la Capul Midia, a fost aproape un element de exerciţiu ca de război. Colegii mei au avut sarcină să urmărească caracteristicile tehnice ale acestor produse.  

Unele s-au calificat, urmând ca în această săptămână să discutăm cu firmele care s-au calificat să le propunem următorul lucru, care e natural să se întâmple. Trebuie să găsim un mecanism.  

Noi nu putem să lăsăm firmele să tragă într-o dronă a Federaţiei Rusie. Armata Română trebuie să decidă asta. Militarii români trebuie să fie cei care gestionează tehnic această operaţiune de a apăsa butonul. .  

Pentru asta trebuie să primim dronele acestor firme printr-un proces verbal, printr-un mecanism în care să putem oficializa utilizarea lor. 

Solicitarea pe care o facem, şi pe care se pare că o acceptă, este să ne doneze două, trei, patru, pentru a ne convinge că, în scenarii absolut reale, ele îşi îndeplinesc ceea ce am văzut că ar putea să îşi îndeplinească la nişte teste. Scopul nu este doar să folosim aceste produse de test ci să facem o achiziţie.  

Dar eu vreau să facem achiziţie nu pe prezentările lor, ci pe feedbackul militarilor armatei române. Şi le vom folosi în operaţiune reală, dar la decizia militară, nu la decizia inginerilor sau tehnicienilor firmei respective.  

News.ro: Vor fi folosite la viitoarele incidente, să le spunem, de la graniţă?

Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale: Noi avem o anumită operaţiune în zona respectivă, gestionată de militari. Militarii sunt cei care îşi duc mai departe această sarcină la îndeplinire, dar vor putea să folosească produsele lăudate de anumite firme şi eu cred că este un mare avantaj şi pentru firme, pentru că, pe toate pe care le vom lua, ne asumăm să le dăm un feedback. Să-ţi dea un feedback armata română la un produs civil nu e un lucru puţin pentru firma respectivă, e cu patalama. Noi vrem să le luăm. Problema este să ne demonstreze că şi fac treabă. Nu doar să plătim. 

News.ro: A existat un interviu la News.ro, nu ştiu dacă l-aţi văzut, cu comandorul în rezervă Mihai Ghibu, care spunea că Armatei române îi lipseşte visul că nu ştie ce vrea, iar politicienilor le este frică să iniţieze o reformă absolut necesară pentru a transforma armata într-o forţă redutabilă. Este adevărat? 

Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale: Nu pot să vorbesc în numele tuturor politicienilor. Pot să vă spun că, în trei-patru luni de când sunt aici, am dezmorţit ceva ce nu se gândea în Armata Română.

Să ajungi să faci software pentru drone în Armata Română e o chestiune pentru care am întâmpinat şi o mică rezistenţă – nu pentru că nu sunt oameni care să scrie software, ci pentru că se pune problema de business, despre cum să faci asta. Am invitat nişte oameni care să se ocupe de această parte de business şi să gestioneze programul de a construi „creierul” dronei în România, care să aibă produsele şi proprietatea intelectuală aici, iar militarii Armatei Române să-l poată personaliza într-o dimineaţă pentru orice operaţiune proiectată de Statul Major.

Este doar o bucăţică, însă aşteptarea ca un ministru reformator, în trei luni, să schimbe prin apăsarea unui buton tot ceea ce se întâmplă încet şi greu în Armata Română, poate cu metehne vechi, este nerealistă. Am vrea să se întâmple, dar nu funcţionează aşa. Sunt oameni care trebuie să ia şi ei decizii. Există structuri prin care trece acest proces de schimbare. Unii se opun. Evident că ministrul are mecanisme şi îi împinge la limită, dar nu se întâmplă peste noapte.

News.ro: Dacă veţi pleca – nu se ştie ce se întâmplă cu guvernul actual – credeţi că va rămâne proiectul?

Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale: Preocuparea mea este, în general, să iau un proiect şi să-l duc până într-un punct din care poate fi mai greu întors.

E ca la o ştafetă. Am parcurs segmentul respectiv şi l-am dus într-un point of no return, dacă vrea cineva să-l întoarcă de acolo, va trebui să depună un efort.

Eu nu pot decide pentru mine, cine va veni în locul nostru şi va avea o altă viziune, dar am încercat să angrenez oameni din Ministerul Apărării care au putere de decizie şi care vor fi la masă şi cu viitorul ministru. Aceştia vor şti argumentele şi avantajele pe care le vor avea în zona militară pentru ca proiectul să continue. Rămâne de văzut. Cred că ar fi o greşeală ca cineva să întrerupă această idee – şi nu pentru că am pornit-o eu, ci pentru că este absolut necesară acum, mai mult ca oricând.

News.ro: La ce stadiu este? Există un proiect de lege?

Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale: Există o echipă formată, există interacţiune cu firme care colaborează pentru produsele hardware.

Nu mă aştept ca Armata Română să aibă aici o imprimantă de tranzistori pentru partea hardware – acea componentă trebuie luată de la privat. Armata Română nu are rolul de a produce componentele fizice ale dronei, ci de a controla decizia acesteia.

Imaginaţi-vă că, la centrul de comandă pe care îl avem, toate aceste elemente dispuse în diverse locuri din ţară generează informaţii, softul care guvernează dronele ar putea decide ca drone distribuite prin Delta Dunării să se ridice automat într-o anumită direcţie şi să ia contramăsuri împotriva unor drone care vin dinspre Insula Şerpilor.

Nu este ceva ştiinţifico-fantastic. Este ceva ce se poate realiza astăzi şi nu poate fi cumpărat cu bani, pentru că nu putem da acces la fluxurile radar din România unei companii private.

Va trebui să luăm o soluţie parţial funcţională de la o companie privată, iar noi să-i dăm manual instrucţiuni bazate pe informaţiile obţinute de la aceste dispozitive. Tocmai acest strat intermediar trebuie eliminat, realizând software-ul dronei aici, care vorbeşte aceeaşi „limbă secretă” cu dispozitivele ce emit informaţiile, închizând astfel bucla în interiorul MApN. E realizabil? Se va face.

News.ro: Trec un pic la Ministerul Transporturilor unde deţineţi funcţia de ministu interimar. Aţi vorbit deja despre biletele de la metrou. Credeţi că veţi avea un răspuns până la începutul săptămânii viitoare?
 

Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale: Eu sunt un om care ia decizii pe documente şi pe cifre. Uitându-mă din afară, cred că sunt multe metode de a reduce cheltuielile la Metrorex, în locul scumpirii biletelor. Trebuie să avem capacitatea, ca politicieni, să demonstrăm că putem găsi soluţii fără să luăm de la oameni.

Să pui tot omul să plătească pentru incapacitatea ta de a găsi suma de bani în altă parte nu este corect. Am ajuns pentru prima oară aseară la Ministerul Transporturilor.Am cerut nişte date. Astăzi le analizez. De aceea am pus decizia în transparenţă publică, dar ea nu este luată. Dar, pentru a putea suspenda sau anula decizia anterioară, trebuie parcurşi nişte paşi. Mergem în paralel, pentru că urgenţa e mare.
Dacă, din datele analizate, se justifică, vom continua cu următoarea etapă după transparenţă. Dacă nu, vom anula procesul şi va rămâne cum a decis domnul ministru Şerban.

News.ro:  Cât de repede pot oamenii să aştepte un răspuns?
Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale: O zi. Deci mâine (miercuri – n.r.), foarte probabil, vom avea un răspuns.

News.ro: Ce se întâmplă cu proiectele de la Ministerul Transporturilor şi Safe?

Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale: Este o preocupare majoră şi, probabil, unul dintre motivele pentru care premierul Mircea Bolojan m-a însărcinat temporar cu acest minister.

Acolo sunt nouă segmente – nouă tronsoane ale autostrăzilor A7 şi A8 – finanţate prin Safe, pentru care trebuie semnate contractele până la termen, ca să nu se piardă banii.
Lucrurile nu sunt finalizate. Există contestaţii şi proceduri birocratice neîncheiate.

Provocarea mea este să intru în fiecare blocaj, să identific dependenţele şi să fac managementul astfel încât persoanele responsabile să decupleze bucată cu bucată aceste obstacole.

La Ministerul Transporturilor există şi stratul de proiecte prin PNRR, unde sunt semne de întrebare.
Avem acolo segmente din A7 care, probabil, nu se vor finaliza până în august. Mâine am o întâlnire cu domnul Umbrărescu, a cărei firmă este responsabilă pentru un tronson, pentru a clarifica dacă se poate termina sau nu.

Există riscul, şi e unul major, dar trebuie să-l bazăm pe fapte, nu pe declaraţii.
Diriginţii de şantier trebuie să demonstreze matematic stadiul lucrărilor: ce procent mai e de făcut, cum e încărcarea de sarcini, şi dacă, realist, se poate.

Există şi probleme pe calea ferată – magistralele Timişoara-Lugoj şi Cluj-Oradea – cu semne de întrebare privind finalizarea lor până în august.

Un alt proiect cu risc major de pierdere a fondurilor este sistemul de taxare la kilometru pentru traficul greu. Nu se mai plăteşte o vinietă pe timp, ci pe distanţă parcursă. Sistemul electronic trebuie finalizat tot până în august. Sunt cu semne de întrebare toate. 

Pentru unele proiecte s-a cumpărat hardware, dar nu a fost conectat. Pentru altele, software-ul nu e compatibil. În alte cazuri, piesele nu sunt integrate, deci proiectul nu este funcţional ca sistem complet.

Mai există şi angajamentul României de a reduce cu 20% întârzierile trenurilor mai mari de 30 de minute – un obiectiv care nu este în grafic.

În perioada acestui interimat, scopul meu este să ţinem ministerul funcţional, astfel încât, dincolo de cafteala politică, România să arate în exterior că face tot ce poate pentru a nu pierde bani. Ţara asta pierde bani, nu USR, nu Miruţă, nu Bolojan.

News.ro Credeţi în varianta unui guvern minoritar? Astăzi, mai credeţi cineva în varianta guvernului minoritar?

Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale:  Problema nu este de credinţă, ci de seriozitate. Guvernul minoritar sau un guvern cu alt premier se rezumă la aceeaşi întrebare: sunt serioşi cei care propun astfel de planuri?

Planurile declarate pot suna bine, dar adevărata întrebare este dacă oamenii care le spun sunt de încredere. În acest moment, PSD nu are variante de încredere raportat la ultimul comportament.  În momentul de faţă peste de nu. 

 Să fii parte dintr-o coaliţie cu un protocol semnat în care n-a fost încălcat absolut nimic. Nici o decizie luată de premierul Bolojan nu a fost luată fără aprobarea PSD.  Absolut niciuna. Am fost ca vicepremier la şedinţele acestei coaliţii. Lunea la ora 1 erau şedinţele.  Se dezbătea politic ce urmează să se discute, să se voteze joi în şedinţa de guvern. Se aprobau cele care se aprobau. Cele care nu se aprobau nu intrau.  

Joi la ora 11 era şedinţa de guvern, din nou PSD la masă. Numai la masă, fiind avizat cu ministerele de linie aceste proiecte. Nu puteau ajunge dacă nu le avizau.  

Avizau aceste proiecte, iar joi seara făceau opoziţie în interiorul Guvernului spuneau la televizor că ei nu sunt de acord. Nu sunt de acord cu propria semnătură de propriul proiect de lege.  

Adică e absurd. O astfel de abordare nu este una serioasă şi convingerea mea foarte clară este că nu e vorba de Bolojan sau de USR. Este vorba de o luptă care se dă astăzi în România despre a se întoarce în anii 90 când obraşca de partid controla mai cu lege, mai pe lângă lege instituţiile din România sau o garnitură de oameni tineri care s-au săturat să stea deoparte vor să spargă nişte bariere pentru a trage România din captivitatea asta.  

Acolo e lupta astăzi. PSD-a a fost drăgut când a avut 50% decidea singur absolut orice. Trăieşte în logică aia.  

PSD acum are 20 ceva la sută. Atâtea voturi a luat. Nu poţi cu 20 ceva la sută să decizi toată România.  

Decide cu pălăria pe care o ai, a acelor 20 ceva la sută pe care le-ai obţinut la alegeri. Forţarea asta ca tu cu 20 la sută să tragi România în camera aia de unde tu controlezi instituţii, dar unde nu contează performanţa, de unde nu vrei să organizezi concursuri, de unde nu vrei să-l pedepseşti pe cel care greşeşte, de unde îl mângâi pe creştet pe cel care plăteşte câte-o şpagă, este o abordare care ţine România pe loc sau ne duce înapoi. Unii cred că e un preţ pe care trebuie să-l plătească pentru ca România să o ia pe strada unde până acum erau bariere. Aia este lupta astăzi. 

News.ro: Mai vedeţi vreo posibilitate de colaborare cu PSD? 

Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale: Din punctul de vedere al USR, dacă votează moţiunea cu AUR – în politică se poate orice, dar nu mai văd în ce să te ancorezi ca să mai ai încredere pentru că o să zică în două săptămâni ceva, iar peste o săptămână o să fie la fel, principial nu e în regulă să pretindă dreptul de a decide în locul altcuiva. PSD  nu poate spune unui partid care desemnează un om cine să fie acel om, ajungem într-un teatru absurd. Nu e nici democratic, nici politic, nu funcţionează aşa lucrurile.

News.ro: Nici dacă preşedintele Nicuşor Dan vine şi spune că, în numele stabilităţii, e bine aşa?

 Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale:  Eu am foarte mare încredere în preşedintele Dan, şi nu raportat la ce opţiuni aveam la momentul alegerilor în comparaţie cu AUR. Eu cred că Nicuşor Dan nu şi-a spus toate cuvintele cu privire la această situaţie. 

News.ro: Dar a spus că nu vrea AUR la guvernare. 

Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale: Ceea ce e foarte sănătos pentru România. Acum suntem într-un blocaj – USR a zis că nu mai vrea cu PSD, PSD că nu mai vrea cu dl Bolojan, PNL că nu mai merg nici ei dacă depun moţiune. Preşedintele nu vrea cu AUR. E o ecuaţie cu mai multe necunoscute şi cineva trebuie să vină cu ceva în plus. 

News.ro: Cum răspundeţi astăzi celor care pun semnul egal între înţelegerea dintre USR şi AUR din 2021 şi cea dintre PSD şi AUR de azi? 

CITEȘTE ȘI Radu Miruţă respinge comparaţia între colaborarea USR cu AUR şi cea a PSD cu AUR: „E ca şi cum am compara mere şi pere”

Radu Miruţă, ministrul Apărării Naţionale: E ca şi cum am compara mere şi pere. În 2021, premierul de atunci dădea afară miniştrii USR împuşcându-i ca pe raţe pe lac, în cap, astăzi nu suntem în situaţia aia, premierul Bolojan nu a dat afară niciun ministru PSD. Atitudinea pe care a arătat-o AUR este total diferită faţă de cea de atunci în ceea ce priveşte mersul României pe drumul european. Atunci, AUR era la început, nu-şi arătase toate feţele, comparativ cu ce s-a întâmplat în Parlament şi în poziţionările AUR până astăzi.